Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

2019, începutul drumului spre nicăieri

Autor: Ilie Stoianjoi, 7 februarie, 2019

Acum patru ediții, titlul cover-ului din revista Meat.Milk era ”Mediul de afaceri, de doi bani speranță”. Privind retrospectiv, ceea ce s-a întâmplat în România, în anul trecut și, mai ales, la finalul lui, ne determină să credem că și cei doi bănuți s-au pierdut, mai ales dacă ne gândim la sectoarele de activitate care ne interesează, zootehnia și zonele de procesare ale cărnii și laptelui. Asta ne face să credem că anul 2019 înseamnă, din păcate, începutul unui drum spre nicăieri. N-ar fi nimic, dacă ar fi vorba despre noi. În fond, nu e decât o opinie. Dar întreg mediul de afaceri este în alertă. Primii pași ai acestui drum nefast au fost făcuți, deja.

 

Model economic eronat

 

Pentru a înțelege mai bine de ce suntem într-atît de pesimiști, să facem apel la un studiu efectuat de BusinessMark, studiu care a investigat starea de moment al mediului de afaceri din România și la care a participat și subsemnatul. Potrivit răspunsurilor primite exclusiv de la oameni de afaceri sau persoane cu funcții de decizie în companiile din România, 47% dintre respondenți sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni.

 

Procentul optimiștilor a scăzut semnificativ față de ediția anterioară a studiului (18% în 2019, vs. 31% în 2018), ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de incertitudinile fiscale și legislative, caracterul nesustenabil al creșterii economice bazată pe consum și de presiunile inflaționiste, aceștia fiind doar câțiva potențiali factori care pot influența mediul de afaceri în 2019.

 

Cei mai mulți dintre oamenii de afaceri (94%) se declară în continuare îngrijorați în ceea ce privește modelul de creștere economică bazat pe consum. Având în vedere estimarea unui ritm de creștere mai puțin puternic al consumului privat în 2018, fondul accentuat de îngrijorare al respondenților a scăzut, pentru 2019, comparativ cu 2018 (18% vs. 26%).

 

Incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au afectat planurile de investiții pentru 57% din companiile din România. 38% dintre respondenți, lideri de afaceri din țară, declară că planurile de investiții le-au fost afectate în mare măsură sau în foarte mare măsură, de incertitudinile fiscale și legislative, pe când doar 19% dintre lideri consideră că planurile de investiții au fost afectate în mică sau foarte mică măsură de incertitudinile fiscale.

 

Reducerea costurilor (27%) și creșterea productivității (26%) sunt primele în ordinea priorităților executivilor din România, având în vedere condițiile mediului de afaceri din ultimul an. Atragerea de talente completează topul priorităților, fiind semnificativ mai importantă pentru liderii de companii cu capital majoritar străin. Firmele mari (considerând numărul de angajați și cifra de afaceri), pun pe primul plan reducerea costurilor, pe când cele mai mici se axează pe creșterea productivității.

 

Din perspectiva pieței locale, executivii români pierd din optimism, păstrând însă același nivel ridicat de încredere pentru cererea de produse și servicii (44%). Când vine vorba de investițiile private în economia locală, nivelul de încredere scade, 36% dintre respondenți acordând un vot negativ. Acesta ar fi, așadar, tabloul general.

 

Sectorul suinelor, anihilat total

 

Dar, cum stăm, la concret, cu sectoarele de carne și lapte ale României? Singurul răspuns care ne vine în minte este cel dat de actorul Bruce Willis, în filmul ”Al 5-lea element”, acela care, întrebat fiind de un alt personaj, LeeLoo, ”-Cum stăm?”, el răspunde: ”-Prost, ca de obicei”! Ca de obicei, n-am putea spune, pentru că, imediat după diminuarea cotei de TVA la produsele alimentare, întreaga țară a dus-o realmente mai bine, având chiar, într-un an al ministeriatului domnului Daniel Constantin, singurul moment de după 1989, în care s-a înregistrat excedent în comerțul internațional cu produse agricole și alimentare, chit că majoritatea exporturilor fuseseră, ca de obicei, materii prime. Însă, era o bază de la care se putea porni.

 

Apoi? Apoi, consumul a crescut spectaculos, statul negăsind instrumente de contracarare a creșterii masive ale importurilor de produse alimentare. Însă, lucrurile au luat-o razna anul trecut. Dacă ne referim la sectorul primar al cărnii, pesta porcină africană a adus dezastru pentru toată România, iar asta, exact într-un moment în care fusese declanșat cu succes un program de revitalizare a segmentului de reproducție a suinelor dar și într-un moment în care exportul de carne de porc părea a se revitaliza. Acum, potrivit doamnei Dana Tănase-Director Executiv ARC, exporturile pe această linie s-au prăbușit, înregistrând o diminuare cu 73 %, după cum a dezvăluit într-una dintre emisiunile TV ”Mat.Milk pe care agenția infoGROUP o produce și o difuzează pe postul Agro TV.

 

Degringolada este totală. Pesta Porcină Africană este prezentă aproape în toată țara. Ferme importante au fost închise, iar investițiile în fermele de reproducție au fost făcute una cu pământul. Dacă ne-am referi la modul în care au acționat autoritățile, nu am putea găsi o prea mare vină ANSVSA-ului care, prin medicii săi veterinari au respectat protocoalele.

 

Nici MADR-ului nu am găsi o prea mare vină, fiind doar coordonator de plan secund al acțiunilor de limitare a extinderii virusului. Iar, dacă adăugăm faptul că domnul ministru Petre Daea a depus eforturi, încununate de succes, de atragere a milioanelor de euro, de la Uniunea Europeană, pentru despăgubiri, am putea spune că și acest minister și-a făcut treaba.

 

Lucrurile au stat catastrofal, însă, în privința autorităților locale și a populației. Din teama de a nu supăra populația rurală, de multe ori, reprezentanți ai autorităților locale s-au făcut că plouă, atunci când a venit vorba despre aplicarea măsurilor de bio-securitate în zonele afectate de virus.

 

Iată și probe: Tot într-o emisiune Meat.Milk, domnul Dorin Valter Enache-Director General al DSVSA Brașov, a dezvăluit telespectatorilor cum unor colegi de-ai domniei sale, aflați într-o comună dintr-un județ din sud, li s-a spus să avizeze ridicarea porcilor bolnavi ai sătenilor, dar să nu se atingă de porcii primarului!

 

Iar, potrivit unui document publicat de cotidianul ”Național”, și intrat și în posesia redacției noastre, prefectul județului Giurgiu, răspunzând unei solicitări a polițiștilor din județ, le-a transmis o notă prin care le cerea angajaților MAI să returneze porcii bolnavi proprietarilor, pentru că DSV-urile din județ nu au încheiate contracte cu firmele de ecarisaj!

 

Lângă aceste exemple, neapărat să trecem și traficul de mare amploare, la negru, cu animale vii sau tăiate, provenite din zone cu PPA, și duse aproape în întreaga țară. Pentru aceștia, sărbătorile de iarnă au fost mină de aur și n-ar fi de mirare ca PPA să se extindă și în occident, din cauza românilor din străinătate care, după ce au petrecut Crăciunul acasă, au luat cu ei produse din carne de porc și le-au cărat, care la Londra, care la Roma, care la Paris, care la Madrid! Să privim adevărul în față: sectorul românesc al suinelor este, ce mai tura-vura, eliminat din orice competiție. Pentru zeci de ani, de acum încolo, România va fi importatoare netă de carne de porc.

 

”Vom închide fabricile”

 

Dar, care sunt perspectivele pentru companiile de procesare a cărnii? Negre, mai ales după ce ANPC a publicat un proiect de Ordonanță de Urgență în care se anunță amenzi cuprinse între 2 și 4 % din cifra de afaceri, pentru încălcarea legislației privind protecția consumatorului. Tot doamna Dana Tănase, afirma în emisiunea citată mai sus că, da, toate firmele membre ARC sunt în favoarea amenzilor drastice, pentru situații de fraudă alimentară, mai ales că firmele de carne din România lucrează corect, incidentele din ultimii ani fiind minore. Însă, tot domnia sa ne anunța că unii dintre proprietarii de companii de procesare au afirmat în ultima vreme că, în situația dată, mai bine închid fabricile, decât să continue într-un astfel de mediu.

 

Și, atunci, cum protejăm interesul național? Cum protejăm companiile din România? Nu cumva, prin astfel de măsuri, nici măcar discutate cu asociațiile profesionale, înainte de punerea lor în discuție, vom ajunge să mărim și mai mult importurile de alimente, falimentând investitorii autohtoni? Miră, totodată, și strategia trântirii pumnului în gură, a punerii unei industrii întregi în fața faptului împlinit, prin astfel de măsuri luate arbitrar, după cum le caracterizează oamenii de afaceri din domeniu. Iar, asta, în condițiile în care, de exemplu, potrivit legilor europene, importurile nu pot fi controlate!

 

Tocmai de aceea, Asociația Română a Cărnii a transmis ANPC-ului poziția sa, în care afirmă că nivelul amenzilor trebuie corelate cu situațiile reale, în funcție de gravitatea faptelor și respectând cutumele Uniunii Europene și ale jurisprudenței, care pot fi transferate măsurilor punitiv-administrative: de exemplu, cele mai mari amenzi care se dau în Franța sunt de cca 400.000 de euro, iar cele mai mari din Spania, de cca 670.000 de euro. Aici, o amendă de 4 % din cifra de afaceri a unei firme românești înseamnă falimentul. Asta se dorește?

 

Și lăptarii puși la index

 

Într-o discuție avută anul trecut cu domnul Claudiu Davițoiu, proprietar al fermei de vaci de lapte Agroindaf Afumați, ne spunea că ”orice fermă de lapte din România, condusă așa cum trebuie, este profitabilă”. Cum va fi însă în viitorul apropiat? Greu de spus. Sectorul laptelui este cel mai volatil, iar ce se întâmplă în lume, afectează direct piața din România. E drept, tot laptele produs aici se procesează, companiile de lactate apelând doar la aprovizionarea ”spot”, atunci când e cazul. Dar, acum, oferta este cât se poate de mare.

 

Domnul Dorin Cojocaru dezvăluia că ”este pentru prima dată, când, în miez de iarnă, Germania ne roagă să le cumpărăm laptele!” Iar această abundență de pe piețele externe va influența direct fermierii români, care se vor vedea concurați la preț, de fermierii din alte zone. În acest sens, vă sugerăm să citiți articolul cu titlul ”În 2019, piața mondială a laptelui va fi lovită de furtuna perfectă”, de la rubrica Internațional.

 

La problemele fermierilor se adaugă și mai noua mare problemă a procesatorilor din România, care se văd puși și ei la index, ca urmare a reînființării Registrului laptelui, prin noua Lege a laptelui care este propusă. Inițiatorii afirmă că se urmărește protecția consumatorului român. Dar, în condițiile în care nici lactatele care sunt aduse în magazine de pe piața intracomunitară nu pot fi controlate, cum protejezi consumatorul, de falsuri? Pentru că, dacă, la ieșirea din fabricile din România, produsele sunt verificate la sânge, iar etichetarea se efectuează corect, așadar, dacă firmele din România furnizează produse ”corecte”, cum poți opri un importator să aducă pe piața din România produse analoge? În niciun fel.

 

Retailerii, pe picior de plecare?

 

La toate acestea, se adaugă și amenzile pe care tot ANPC-ul le propune pentru retaileri. Nu, nu ne referim la recenta sancționare a acestora de către Consiliul Concurenței, ci tot la acel nivel de 2-4 % din cifra de afaceri, fapt care l-a determinat pe domnul Florin Căpățână, fostul Vicepreședinte al AMRCR, să ne spună, acum ceva vreme că, ”dacă se va continua așa și dacă se va menține aceasă propunere, să nu ne mirăm că marile lanțuri de magazine se vor închide”!

 

Personal, nu credem că se va întâmpla așa ceva, România fiind în continuare un ou de aur în mâna hipermarket-urilor, țara noastră având încă un mare potențial de creștere comercială, generată de pofta de consum neostoită, a românilor. Ce s-ar  propune în locul lor? Nimic, sau aproape nimic, dar asta este o altă temă de discuție.

 

Un dram de speranță? În 2020

 

Așadar, tabloul general e mai întunecat ca niciodată. Totul pare cuprins de haos. Indiferent de domeniul la care ne-am referi, dialogul stat-mediu de afaceri este inexistent sau dacă are loc, el este doar mimat, opiniile celor care produc profit, singurul element de progres al oricărei țări, fiind ignorat aproape cu desăvârșire. Există un dram de speranță? Da, ar exista, dar, cel mai probabil, el va fi pus pe tapet de abia în 2020. Până atunci, însă, totul s-ar putea să fie o apă și-un pământ!

În 2019, România ar putea fi exportator principal de carne de porc
Autor: Ilie Stoian  /   vineri, 23 septembrie 2016

Consumul cărnii de porc este cel mai popular în România, reprezentând mai mult de jumătate din consumul total anual pe cap de locuitor. Dar, cu 19,0 kg pe cap de locuitor, consumul este mult sub media europeană, ceea ce înseamnă că există loc pentru creștere. Iar, media ultimilor ani arată că aproximativ 33% din consum a fost bazat pe...

Raport USDA: Piața românească a cărnii va fi sufocată de importuri
Autor: Ilie Stoian  /   miercuri, 18 mai 2016

Ca orice guvern care se respectă și care are interese geo-politice în România, și guvernul american, sau, mai bine spus, în primul rând, guvernul american este interesat de orice aspect economic, social sau politic. De aceea, am găsit relevant să vedem care este imaginea sectorului românesc de carne pentru Statele Unite. Sursa...