Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Achim Irimescu: România nu susține plafonarea finanțării fermelor mari

Autor: Ilie Stoianmiercuri, 11 iulie, 2018

Deși, atenția tuturor este îndreptată spre alte teme ale vremurilor de acum, mai mult sau mai puțin importante, oarecum departe de privirile publicului, specialiștii în politică agro-industrială a Europei construiesc bugetul viitorului PAC, pentru perioada 2021-2027. Pentru a vedea ce se întâmplă la Bruxelles, în această perioadă, ne-am adresat domnului Achim Irimescu-Ministru Plenipotențial al Guvernului României pe lângă Uniunea Europeană, care ne-a acordat următorul interviu.

 

Brexit, migrație, apărare

 

Meat.Milk: Domnule Ministru Achim Irimescu, vă rugăm să descrieți succint filozofia noului buget al Uniunii Europene, pentru agricultură și industrie alimentară.

Achim Irimescu: Bugetul Uniunii Europene pentru sectorul agro-alimentar, pentru perioada 2021-2027 a fost construit în contextul constrângerilor datorate Brexit, care a creat un gol de 12 miliarde de euro/an (în condițiile în care, de exemplu, bugetul UE pentru anul 2018 este de circa 144,68 miliarde de euro), și al noilor priorități, în principal migrația și politica de apărare).  În ceea ce privește strict sectorul agro-alimentar, s-au avut în vedere următoarele aspecte:

 

-aplicarea unei reduceri minime a bugetului (de 5%)

-asigurarea stabilității veniturilor producătorilor

-reducerea diferenței dintre nivelul plăților directe în diferitele state membre (convergența externă)

 

Mai este, însă, concentrarea pe performanță, mai mult, decât pe conformitate.  Aceasta nu presupune însă că se renunță la conformitatea cu standardele europene înalte, ci, că trebuie crescută performanța producătorilor europeni pentru a face față concurenței pe piața mondială

 

De notat însă că, dacă în anii ’80, bugetul PAC reprezenta 70% din bugetul UE, proporția s-a redus în prezent la 37% și va atinge 26-28% în 2027. Deci, sectorul agro-alimentar ve pierde mult ca importanță în buget, chiar dacă ve rămâne, alături de cel coeziune, printre cele mai importante politici din punct de vedere al cotei, în buget.

 

Se va reduce rata de co-finanțare publică

 

MM: Care este opinia dumneavoastră despre unele păreri exprimate deja, referitoare la evitarea ”re-naționalizării” acordării fondurilor europene?

 A.I.: Deși Comisia Europeană a respins categoric orice intenție de re-naționalizare a PAC, într-o formă sau alta vor apărea diferențe în aplicarea acesteia, diferențe care pot conduce la o astfel de interpretare. Astfel, statele membre vor avea posibilitatea să adapteze Planurile Strategice ale PAC (un gen de Plan de dezvoltare rurală care va include însă și plățile directe), la condițiile naționale specifice, de a stabili anumiți indicatori, inclusiv de adaptare a anumitor definiții.

 

Este de asemenea posibil ca un stat membru să se angajeze la măsuri mai importante de mediu, ceea ce iarăși va conduce la discrepanțe între statele membre.

Dar cel mai important element este acela că se reduce rata de co-finanțare publică la dezvoltare rurală din fonduri UE și crește cea din bugetele naționale. Aceasta va conduce cu certitudine la diferențe și mai mari între statele membre.

 

MM: Care este poziția României cu privire la principiile noului buget pentru perioada 2021-2027?

A.I.: România nu este de acord cu reducerea bugetului agricol, în general, și cu a celui pentru dezvoltare rurală, în special, unde diminuarea este de peste 15%.  Comisia Europeană argumentează reducerea mai mică pentru plățile directe, cu necesitatea menținerii veniturilor fermierilor la un nivel acceptabil, având în vedere că veniturile fermierilor europeni sunt deja pe medie mai mici cu 40%, față de cele din alte sectoare.

 

Pentru dezvoltarea rurală, reducerea este mult mai mare, decât cea pentru plățile directe, Comisia Europeană propunând însă cofinanțarea națională și transferul de la pilonul I-Plăți directe. Propunerea aceasta poate conduce însă la diferențe mari de finanțare între statele membre, pentru că nu toate dispun de aceleași mijloace financiare de finanțare.

 

Din această perspectivă, reducerea importantă a fondurilor Uniunii Europene pentru dezvoltare rurală nu va permite unor state precum România, să recupereze din decalajul care le separă de statele vestice, în zonele rurale.

 

Fermele zootehnice vor fi grav afectate 

 

MM: Cum priviți propunerea de diminuare și plafonare a subvențiilor pentru fermele mari?

A.I.: Ca și alte state membre, România respinge propunerea de plafonare, care va afecta grav competitivitatea fermelor medii și mari, care produc pentru piață la prețuri accesibile. Ar fi afectate nu doar fermele vegetale (de la câteva sute de ha.),  ci și cele zootehnice (de la 200 vaci, de exemplu). Ca argument suplimentar, dau ca exemplu exemplu Cehia, care afirmă că 70% din fermele zootehnice vor fi afectate grav de plafonare. Plafonarea propusă de Comisia Europeană riscă să afecteze grav fermele performante din România și să conducă la creșterea importurilor, în detrimentul producției naționale.

 

Suntem, desigur, de acord cu creșterea sprijinului pentru fermele mici, care au o importanță mare în menținerea zonelor rurale vii, mai ales în zonele de deal și munte, dar simpla creștere a fondurilor prin redistribuirea subvențiilor de la fermele medii și mari nu va fi în măsură să acopere reducerea de performanță, de la fermele medii și mari. Fermele mici au nevoie de investiții și consultanță, pentru a se dezvolta și a deveni competitive, deci, în final, pentru a deveni …..ferme medii și mari!

 

Așa cum solicită jumătate din statele membre ale UE, plafonarea, ori nu trebuie aplicată, ori decizia de reducere a subvențiilor pentru fermele mari ar trebui lăsată la nivelul statelor membre, care cunosc cel mai bine care sunt nevoile specifice agriculturii lor.

 

MM: Cum poate fi îmbunătățit, în opinia dumneavoastră, sistemul național de acordare a fondurilor europene?

A.I.: Acordarea fondurilor europene, deși s-a îmbunătățit de-a lungul anilor, continuă să fie grevată de complexitatea prevederilor europene și naționale. Chiar și propunerea actuală de reformă a PAC, deși are în intenție să simplifice pe ansamblu prevederile, în fapt, așa cum au precizat după o primă analiză majoritatea statelor UE, simplificarea nu se ridică la nivelul așteptărilor, fiind mai degrabă operată pentru Comisia Europeană și mai puțin pentru administrațiile statelor membre, dar și pentru beneficiarii fondurilor europene.

 

MM: Ce trebuie făcut pentru ca fondurile destinate dezvoltării rurale să fie eficient folosite?

A.I.: Absorbția fondurilor de dezvoltare rurală depinde, în esență, de o serie de factori importanți, pentru care MADR face eforturi în continuare, să identifice soluții cât mai bune, respectiv:

 

-simplificarea procedurilor și birocrației

-accesul beneficiarilor la credite și împrumuturi în condiții avantajoase

-îmbunătățirea calității consultanților și a spiritului antreprenorial al aplicanților.

 

Ca urmare, este loc de mai bine, dar progresele înregistrate, cu o rată a absorbției de 39,65%, plasează deja România peste media europeană, care era de 33,18%, la nivelul lunii mai 2018. Evaluările MADR indică, de altfel, perspectiva utilizării integrale a fondurilor de dezvoltare rurală, mai ales în condițiile în care programul actual se încheie în 2023 (n + 3).

 

Mediu mai curat, dar cu bani mai puțini

 

MM: Care sunt posibilitățile României pentru ca, în momentul elaborării bugetului european, să se țină cont și de doleanțele țării noastre?

A.I.: La stabilirea anvelopelor naționale pentru plățile directe se au în vedere: suprafața de referință, dintr-un anumit an, pentru plata subvențiilor directe, nivelul plăților directe medii din România (196 Euro/ha în 2019 și 2020), în raport cu plata medie europeană, care, după aplicarea reducerii generale a bugetului Uniunii Europene a scăzut la 259 de euro pe hectar, pentru a aprecia dacă este cazul continuării convergenței, respectiv de reducere la 50% a diferenței dintre 90% din plata medie europeană și plățile directe actuale ale României.

 

România va înregistra astfel o creștere medie, de la 196 euro/ha, la peste 205 Euro/ha pentru perioada 2021-2027. Aceasta, desigur, în condițiile în care propunerea Comisiei Europene de a continua convergența (reducerea decalajului plăților directe dintre diferitele state membre ale UE), va fi adoptată de Consiliul și Parlamentul UE.

 

La stabilirea anvelopei financiare naționale pentru dezvoltare rurală, Comisia Europeană utilizează de asemenea indicatori obiectivi, care țin cont de suprafața agricolă, de populația din mediul rural, de situația dezvoltării zonelor rurale etc. Ca urmare, în mod cert, interesele României sunt reflectate în sumele care îi sunt repartizate.

 

Pe ansamblu, România va înregistra, în pofida reducerii generale a bugetului UE, o creștere de 0,4%, în timp ce alte state membre vor primi și cu 3,8% mai puțin. Dacă aceste sume sunt considerate suficiente sau nu de România sau de alte state membre UE, acesta este cu totul alt aspect. În acest sens, menționez că, din cele 27 state membre ale UE, care s-au pronunțat în Consiliul miniștrilor Agriculturii din 18 iunie a.c., 22 au susținut nevoia unui buget mai important pentru viitoarea PAC,  deoarece se solicită fermierilor noi angajamente de mediu, dar cu bani mai puțini.

MM: Vă mulțumim!

 

Petre Daea: România nu poate fi desțelenită. România nu poate fi decât cultivată!
Autor: Ilie Stoian  /   miercuri, 12 aprilie 2017

Ei, bine, în România de azi a Facebook-ului, a miștoului perpetuu, a telefonului deștept și a mitingurilor dirijate de agenții de publicitate, la Ministerul Agriculturii vine în cea mai înaltă funcție un om din altă lume, uitată de mulți. Dar este acea lume la care trebuie să ne raportăm în permanență, pentru că ea ne leagă...

Radu Timiș Jr.: ”Voi face din Cris-Tim cea mai mare firmă din Industria Alimentară românească!”
Autor: Ilie Stoian  /   miercuri, 5 aprilie 2017

Rar mi-a fost dat, ca jurnalist, să întâlnesc în ultimii ani un tânăr precum Radu Timiș Junior, iar asta o scriu și cu bucurie dar și cu tristețe. Cu tristețe, pentru că sunt foarte puțini ca el. Cu bucurie, însă, pentru că, așa cum i-am spus după ce mi-a acordat interviul, poate fi un model pentru generația sa, ba chiar, poate...