Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

ARC: Creºterea TVA a provocat trecerea în economia subteranã a unei ºi mai mari pãrþi din producþie

Autor: Meat MIlkmarți, 29 ianuarie, 2013

Industria româneascã a cãrnii a fost supusã, în ultima perioadã, unor provocãri dificile. Creºterea TVA, scãderea puterii de cumpãrare, lipsa subvenþiilor pentru crescãtorii de animale, toate sunt probleme care se cer rezolvate rapid pe o piaþã cu tendinþã de scãdere. Am discutat cu dl Mihai Viºan, director executiv al Asociaþiei Române a Cãrnii (ARC), despre soluþii ºi perspective pentru mezelarii români.

FDC: Cum se aratã 2010, în comparaþie cu anii precedenþi, pentru industria româneascã a cãrnii?
MV: 2010 este un an mai slab ºi în industria noastrã, în primul rând ca vânzãri. Din pãcate, sectorul procesãrii ºi parte din vânzãri nu au crescut, dimpotrivã, potrivit datelor statistice pe care le deþinem, în primul semestru, volumul producþiei de mezeluri a scãzut cu 3% faþã de anul trecut, ceea ce nu ne bucurã, mai ales cã alãturi de scãderea în volum se manifestã tot mai pregnat tendinþa de cumpãrare a produselor ieftine, pentru cã puterea de cumpãrare a scãzut. Este un an greu 2010 pentru cã produsele noastre sunt scumpe prin definiþie, iar atunci când populaþia este mai sãracã, evident cã primele renunþãri se fac la aceste produse scumpe.

Dacã vorbim în ansamblu, însã, de carne este de remarcat faptul cã producþia industrialã cunoaºte creºteri cam pe toate categoriile: carne de porc, carne de pasare ºi chiar carne de vitã. Producãtorii de carne de porc ºi de pasãre sunt supãraþi pentru cã, de la 1 ianuarie 2010, nu mai existã subvenþii ºi le aºteaptã încã pe cele pentru bunãstarea animalelor. Sunt semne cã ele s-ar putea sã vinã, însã, pe de altã parte, acest sprijin înseamnã ºi costuri suplimentare. Legislaþia europeanã impune anumite standarde pe care fermele noastre trebuie sã le atingã în cel mai scurt timp.

FDC: De ce credeþi cã s-a renunþat la o variantã de subvenþionare fãrã sã fie pusã la punct o alta, aºa cum se întâmplã în toate celelalte þãri europene?
MV: Motivele principale sunt douã: credem cã autoritãþile române, în speþã Ministerul Agriculturii, nu au fãcut demersuri foarte hotãrâte la Bruxelles la momentul potrivit, adicã, în anul 2009, mai ales ºtiind cã urmeazã sã se termine acei trei ani în care aveam dreptul sã dãm niºte subvenþii naþionale. Însã ºi mai importantã a fost lipsa banilor; s-a renunþat la foarte multe mãsuri de sprijin pentru agriculturã pentru cã nu sunt bani pentru aceste mãsuri aºa-zise naþionale. Din câte ºtiu, subvenþiile pentru bunãstare au o componentã europeanã, deci sunt auspicii destul de bune pentru primirea lor cât mai curând. Rãmâne de vãzut dacã ceea ce aºteptãm de la bugetul naþional poate sã vinã dat fiind cã, ºtim bine, situaþia este încã destul de dificilã.

FDC: O altã mãsurã controversatã a autoritãþilor este mãrirea TVA de la 19% la 24%. Cum au resimþit acest lucru procesatorii?
MV: Datã fiind întârzierea furnizãrii datelor statistice, nu putem oferi informaþii decât despre luna iulie 2010, când producþia industrialã de care vorbeam a scãzut cu 6% faþã de iulie 2009. Este un semn destul de clar cã existã un impact, pentru cã vorbim de o scãdere dublã faþã de cea din primul semestru al acestui an. Din câte am vorbit cu membrii Asociaþiei sunt scãderi ºi în luna august, probabil ºi în septembrie, ele având drept cauzã aceastã mãrire a TVA care, în ciuda aºteptãrilor nejustificate ale autoritãþilor, se resimte la raft. Chiar dacã întregul lanþ de producþie rãmâne neschimbat, la sfârºit vine o taxã mai mare care este încasatã de stat. ªi cum vorbim de o perioadã dificilã pentru întreaga populaþie, chiar ºi acest 5%, care nu pare foarte mult, are efect. Un alt efect, ºi mai pregnant – suntem convin ºi de aceasta, deºi nu putem avea date precise despre acest sector – este trecerea în economia subteranã a unei ºi mai mari pãrþi din producþie, pentru cã un TVA de 24% este ºi mai tentant de ignorat decât cel de 19%, pe care oricum noi îl remarcasem ca fiind neeuropean, având în vedere cã majoritate a þãrilor UE percep TVA redus la alimente. Dacã aceastã taxã ar fi de nivel european, 9% am propus noi, sigur cã tentaþia de a eluda Fiscul ar fi mai micã, coroboratã fiind ºi cu o administraþie financiarã foarte eficientã, ceea ce ar aduce mai mulþi bani Statului decât mãrirea de TVA.

FDC: Micii procesatori au fost cei mai loviþi de mãrirea TVA. Vã aºteptaþi la falimente în aceastã zonã?
MV: Falimente cunoscute au fost foarte puþine în ultima perioadã, dar poate cã unii dintre cei mai mici vor ajunge în situaþia de a închide porþile. Însã mã tem cã ºi mai mai mare va fi tentaþia lor de a intra în economia subteranã, aceasta fiind singura modalitate de scãpare de aceastã povarã fiscalã.

FDC: Faptul cã mezelarii români au acum dreptul sã-ºi vândã produsele ºi în UE, dacã folosesc materie primã provenitã dintr-o zonã liberã de pestã porcinã, a reprezentat gura de oxigen mult aºteptatã? Ce procent din producþia româneascã de mezeluri merge la export?

MV: Mãsura aceasta a avut, pânã acum, un efect destul de modest, exporturile nu au crescut pregnant, mai ales cã nici nu e uºor sã intri pe o piaþã nouã. În plus, regulile acestui aºa-zis LOHN, care ni s-a aprobat de la Bruxelles, sunt foarte stricte: trebuie sã lucrezi doar cu carne venitã din afarã pentru cã, deocamdatã, România nu este zona liberã de pestã porcinã ºi, ca atare, extrem de puþini procesatori au aplicat pentru a avea acest drept, pentru cã el înseamnã sã renunþi total la materia primã din þarã, ceea ce nu este uºor. De asemenea mai sunt ºi alte cerinþe, legate de trasabilitate ºi aºa mai departe. Ca atare, doar 4-5 fabrici sunt afiºate pe site-ul ANSVSA ca având drept de LOHN. Nu putem vorbi, deci, de o influenþã pregnantã asupra vânzãrilor, dar este un mare progres, ne-am bãtut trei ani pentru el ºi cred cã va creºte acest export favorizat de cãtre LOHN. Ne dorim, însã, ca România sã beneficieze cât mai curând de statutul nou pe care îl are din noiembrie 2009, când a renunþat la vaccinarea antipestoasã, perioadã în care nu am avut niciun focar de pestã porcinã. Ne-am întâlnit în acest sens cu reprezentanþii ANSVSA ºi cu noul ministru al Agriculturii, dl Tabãrã, pentru a decide sã cerem oficial ca România sã intre pe aºa-numita listã doi, adicã sã fie recunoscutã ca un teritoriu din care sã se poatã livra liber carne de porc ºi produse din carne de porc. În acel moment, datele problemei se vor schimba pentru producãtorii de mezeluri. Dacã totul merge bine ºi autoritãþile noastre vor fi hotãrâte în a face acest demers, probabil, din primãvara urmãtoare vom putea obþine acest nou statut.

FDC: Pentru a contracara tendinþele pieþei cãrnii, Caroli ºi Campofrio au optat pentru fuziune. Credeþi cã acesta va fi noul trend în industrie?
MV: Este posibil, aceasta este o tendinþã care se manifestã la nivel european. Industria cãrnii este renu mitã pentru fragmentare în întreaga uniune spre deosebire de alte sectoare ale industrei alimentare ºi se observã aceastã tendinþã de consolidare care se desfãºoarã, deocamdatã, mai pregnant în Vest decât în Est. Acum cã a venit criza, mulþi au spus cã aceasta va accelera tendinþa, însã, în România, aceasta este singurul eveniment spectaculos care s-a produs. Nu este exclus sã se producã ºi altele, dar trebuie sã luãm în calcul o particularitate a noastrã: deºi mulþi ani fondurile de investiþii ºi investitori individuali strãini au tatonat piaþa româneascã, încercând cu obstinaþie sã cumpere anumite firme sau majoritatea acþiunilor unor companii de mezeluri, pânã acum proprietarii români s-au cam þinut tari ºi am rãmas o industrie cu capital românesc.

FDC: Ce aºteptãri aveþi de la sfârºitul acestui an, care reprezintã, în mod tradiþional, o perioadã bunã pentru mezelari?
MV: Evident cã vor fi creºteri, chiar începând din aceastã lunã, pânã în luna decembrie, luna de vârf, dar nu suntem superoptimiºti în aceastã privinþã pentru cã mãsurile de austeritate, mai ales cele din sectorul bugetar, se vor resimþi ºi în vânzãri. În plus, dacã în Bucureºti primarul s-a lãudat cã va subvenþiona în continuare gigacaloria, în þarã, acest lucru nu se întâmplã, ceea ce va duce la scãderea puterii de cumpãrare. Cu toate acestea, puse una peste alta, nu cred ca vom atinge vânzãrile din 2009.

FDC: Care sunt previziunile pentru 2011?
MV: Dacã e sã fim optimiºti, poate cã perioada asta dificilã îi va întãri pe cei puternici, pe cei care îºi conduc foarte bine afacerile, nu neapãrat ca dimensiune a bussinesului, ºi se va realiza o selecþie, ce-i drept, dureroasã, care va întãri sectorul acesta al procesãrii. S-a mai întâmplat acest lucru, am mai avut perioade dificile, dar cel puþin pânã acum am rezistat chiar ºi concurenþei europene, pe piaþa naþionalã. O altã consecinþã pozitivã la care ne aºteptãm este cã lipsa acutã de bani sã determine autoritãþile sã lupte cu adevãrat împotriva economiei subterane. Noi credem cã acesta este inamicul numãrul unu al industriei cãrnii ºi sperãm cã foamea de bani a Statului sã ducã la restrângerea economiei subterane, lãsând agenþilor economici corecþi piaþa pe care o meritã ºi de care au nevoie. În rest, nu credem cã 2011 va fi un an uºor, consecinþele acestei situaþii dificile se vor prelungi ºi în anul urmãtor, puterea de cumpãrare va rãmâne afectatã, iar vânzãrile sunt sub semnul întrebãrii în continuare. Sperãm, însã, sã rezistãm ºi la anul ºi sperãm ca 2011 sã fie ultimul an dificil.

FDC: Credeþi cã vor mai creºte preþurile la preparatele din carne?
MV: Nu credem cã preþurile vor mai creºte, dar exis tã tentaþia de a lucra la calitate pentru cã, dacã îþi cresc taxele, îþi cresc costurile la energie ºi materie primã º.a., iar tu trebuie sã rãmâi cu preþul final la fel, trebuie sã tai de undeva, iar calitatea produsului este cea mai la îndemânã. Ãsta este un risc foarte mare, cu atât mai mult cu cât producãtorii noºtri lucreazã într-un mediu mult mai vitreg decât cei din afarã. Noi vindem în aceeaºi piaþã cu cei din industria europeanã a cãrnii, care au dobânzi la credite de câteva ori mai mici decât în România ºi cu tehnologie mai modernã la dispoziþie, iar dacã noi umblãm la calitate pentru a rezista pe aceastã piaþã, mâine poate veni cineva din afarã cu acelaºi preþ ºi un produs de o ca – li tate superioarã pe care românul o va sesiza.

FDC: Ce mãsuri ar trebui sã ia guvernul, pentru a-i ajuta pe procesatori în perioada urmãtoare?
MV: Am dori o relaþie mai onorabilã cu Bruxellesul, deci mai multã forþã a autoritãþilor române atunci când se negociazã mãsuri care ne pot afecta ºi un dialog «mai adevãrat», cu rezultate vizibile. Am dori ca guvernul sã înþeleagã cã cei care lucreazã în economie cunosc mai bine economia decât autoritãþile ºi prin aceastã colaborare nu ne dorim decât ca lucrurile sã meargã mai bine în þara asta, ceea ce ar trebui sã îºi doreascã ºi guvernul. Ar trebui sã lucrãm împreunã ca sã urnim carul din loc, pentru cã e împotmolit bine.

„Salata cu icre de știucă de Tulcea” a primit protecția națională
Autor: meatmilk  /   miercuri, 11 iulie 2018

(Comunicat) Începând cu data de 06.07.2018 produsul ”Salată cu icre de știucă de Tulcea” a primit protecția națională a sistemelor din domeniul calității conform legislației europene și naționale*.   Dreptul de utilizare a logo-ului național cât și dreptul de a comercializa produse din clasa 1.7. Pești, moluște...

Prietenia cu produsele Safir înseamnă doar carne și condimente naturale
Autor: meatmilk  /   luni, 9 iulie 2018

(Comunicat) Sărbătorește Ziua Prieteniei cu o petrecere pe măsură, cu preparate și semipreparate românești, o masă rapid de pregătit, pentru ca tu să profiți mai mult de timpul alături de invitații tăi, distrându-vă și bucurându-vă din plin de prietenia voastră.   Cel mai important aspect la care trebuie să te...