Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Botănoiu: Firmele să se promoveze la târgurile de contractări, nu prin vânzarea la tarabă

Autor: Meat MIlkjoi, 27 februarie, 2014

(Agerpres) Într-un interviu acordat AGERPRES, Botănoiu afirmă că excedentul pe produse agroalimentare înregistrat în primele noul luni ale anului trecut, după aproape 20 de ani de deficit, se va menţine până la finalul anului 2013, în condiţiile în care la 11 luni datele statistice arată deja un plus de 301 milioane de euro, faţă de un deficit de 650 milioane de euro în perioada similară din 2012.

 

Potenţialul şi problemele înregistrate în sectorul agriculturii ecologice, precum şi situaţia proiectelor legislative iniţiate încă de anul trecut sunt alte subiecte abordate în interviul acordat AGERPRES de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.

 

AGERPRES: Cum vedeţi promovarea produselor agroalimentare româneşti în 2014, mai ales că aţi participat deja la câteva târguri de profil, la ‘Săptămâna Verde’ de la Berlin şi la BioFach (Nurnberg), iar în aceste zile mergeţi la un nou eveniment de profil desfăşurat la Paris?

Daniel Botănoiu:  Din punctul meu de vedere ‘Săptămâna Verde’ de la Berlin nu este o soluţie pentru promovarea produselor agroalimentare româneşti, pentru că se adresează consumatorului final. Mai degrabă aş merge pe variantele SIAL Paris, BioFach Nurenberg, Alimentaria Barcelona sau Private Label Amsterdam, unde companiile româneşti se adresează companiilor de acolo şi unde se fac contracte. Pe mine nu mă interesează doar simpla vânzare a produselor, doar să vinzi marfa cu bucata la un euro şi doi euro. Nu este util ca promovare şi din punct de vedere al eficacităţii pe care ar trebui să o aibă sectorul, chiar dacă, din punct de vedere al imaginii, este OK. La ‘Săptămâna Verde’ nu se încheie contracte, acolo doar se consumă, pe când la BioFach, de exemplu, acolo se fac într-adevăr contracte. Trebuie să fim prezenţi la toate târgurile internaţionale care pot să îţi aducă efecte. Mai sunt anumite târguri locale, la care vom participa în 2014, axate pe anumite sectoare, pe leg  ume-fructe, în Ucraina sau China, dar eu vorbesc doar de târgurile mari, cu expunere. Acolo sunt jucătorii importanţi de pe piaţă.

 

AGERPRES: România a primit acordul Comisiei Europene de a intra pe piaţa comunitară cu carne şi produse de porc de la 1 ianuarie 2014, iar piaţa chineză s-a deschis pentru bovine vii şi carne de porc în urma documentelor semnate anul trecut la Bucureşti. Cum ne-am mişcat pe aceste segmente în ultima perioadă?

botaDaniel Botănoiu: Numai la exporturile de carne de porc am ajuns la 28,3 milioane de euro în 11 luni din 2013, faţă de 27,2 milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2012, dar cred că anul acesta majoritatea produselor vor merge pe piaţa chineză. Ministerul Agriculturii, împreună cu Ambasada Chinei, au făcut un grup de lucru axat pe bovine vii şi produse procesate, dar şi pe ovine vii, chiar dacă aici încă nu am semnat nimic. Pe ovine urmează să scoatem de sub incidenţa scrapiei toate celelalte judeţe, pentru că avem numai 19 judeţe fără această boală şi, pe măsură ce rezolvăm această problemă, chinezii sunt de acord să semnăm un nou memorandum şi pe acest segment. De asemenea, ei mai sunt interesaţi de fermele locale de reproducţie şi de fabricile de lapte praf. Vor mai mult să investească în noi capacităţi şi să înfiinţeze noi ferme. Suntem în discuţii destul de avansate cu ei, mai ales că ministrul Agriculturii din China va veni în luna aprilie în România. De altfel, în lun  a aprilie o să livrăm în China primele bovine vii din bălţata românească, de la o fermă Braşov. Ei au un contract pentru 15.000 de capete în acest an, pe care începem să le trimitem din aprilie.

 

AGERPRES: Cum estimaţi că s-a încheiat anul 2013 din punct de vedere al exporturilor de produse agroalimentare, în condiţiile în care la nouă luni am intrat pentru prima dată, după aproape 20 de ani, pe excendent?

Daniel Botănoiu: În mod sigur vom fi pe plus la finele anului 2013, dar deocamdată datele la 11 luni arată un excendent de 301,1 milioane euro faţă de 182 milioane de euro în octombrie şi faţă de un deficit de 650 milioane de euro în primele 11 din 2012. Mi-e greu să spun acum exact cum s-a încheiat anul 2013, dar sigur că se va menţine o balanţă pozitivă în comerţul cu produse agroalimentare.

 

AGERPRES: Cum a evoluat sectorul de agricultură ecologică în 2013, în condiţiile în care numărul operatorilor înregistraţi în sistem a scăzut de la 26.000 în 2012 la puţin peste 16.000 anul trecut? Lipsa subvenţiilor pentru toţi operatorii ar putea fi una dintre cauze?

Daniel Botănoiu: Eu zic că de la un an la altul îţi faci o ordine în sistem şi astfel rămân doar cei care trebuie să rămână. Dacă reglementezi corect, o să rămână doar cei care produc ecologic, nu cei care declară. A fost o chestiune legată de legislaţie, pe care am modificat-o, la fel şi ordinul 181 privind acreditarea şi inspecţiile. Suntem în faza de a-l modifica. Se lucrează pe toată legislaţia, pentru că, oricâţi bani ai băga, dacă nu ai un control eficient asupra produselor ecologice, atunci ai o problemă. Eu zic că suntem pe drumul cel bun, evident cu presiunile de rigoare, pentru că unii nu prea ar vrea să se schimbe nimic în punctele esenţiale. Acum, dacă nu produci de calitate, dacă nu ai volum sau nu te asociezi, nu concentrezi oferta, ai probleme. Aceste aspecte sunt legate de o fragmentare foarte mare în sector. Toţi vor să vândă, dar separat, şi toţi vor să vândă, dar nu fiscalizat. Sunt probleme dacă ai fluctuaţii, adică o dată vinzi cu 7 lei , după aia nu mai ai marfă şi vinzi cu 10 lei. Nu cred că ţine numai de plata subvenţiilor şi, dacă nu îi dau eu, minister, 1.000 de euro, nu trăieşte. Cei din agricultura ecologică primesc mai multe subvenţii, plata pe suprafaţă, plăţile pe axa doi. Nu am o cifră exactă, dar, repet, nu cred că aici este problema, ci mai mult din faptul că nu sunt asociaţi şi nu procesează materia primă. Numai dacă aceste două  probleme sunt rezolvate, putem vorbi de cele legate de nivelul subvenţiilor, de funcţionarea pieţei sau de creditare. Nu cred că s-a înţeles că aceste produse nu se adresează doar celor cu bani, ci unei pieţe funcţionale, la care tu trebuie să răspunzi cap-coadă, de 1 ianuarie la 31 decembrie, nu cu variaţii.

     

AGERPRES: Cât de fezabilă este această măsură de reducere a TVA la produsele ecologice? Credeţi că românii vor cumpăra astfel mai multe produse ecologice şi mai ieftine? 

Daniel Botănoiu: Este o chestiune de susţinere şi cred că ea poate fi făcută. Dacă ai o informaţie corectă şi posibilitatea de a alege între un produs de afară şi unul de aici cred că se poate cumpăra mai ieftin. Lipsa competiţiei face ca preţurile să fie ridicate la produsele ecologice. Sunt segmente mai mici, vorbim doar de 300.000 de hectare la nivel naţional, nu de 9 milioane ha şi de milioane de vaci. De aceea, am modificat legislaţia ca să ne asigurăm că acele produse de pe piaţă sunt ale celor care produc eco. Anul trecut s-au dat 7 milioane euro pe îmbunătăţirea calităţii în acest sector, iar anul acesta este perioadă de tranziţie şi vom merge pe aceleaşi plăţi. Din 2015 avem 200 de milioane de euro alocate sectorului, plus celelalte măsuri de susţinere. Eu consider că atunci când îţi faci calculul la nivelul unei exploataţii nu trebuie să îţi faci calculul numai pe subvenţii. Trebuie să te duci cu cât mai multe pe produse cu valoare adăugată ca să câştigi cât mai mult de la piaţă, iar subvenţia trebuie să fie un bonus pentru investiţia ta. Avem deja ceva produse procesate: miere, brânză, produse de panificaţie, dulceţuri şi vinuri. Eu zic că s-a lucrat pe partea asta, însă sunt în continuare nemulţumit din punct de vedere al comasării acestei oferte.

     

AGERPRES:  Ce noutăţi mai aveţi pentru sectorul de irigaţii, în condiţiile în care şi anul 2014 se anunţă a fi unul secetos?

Daniel Botănoiu: Sunt patru staţii importante în zona de sud a ţării, Olt, Dolj, Teleorman, care vor intra în faza de reabilitare pe aducţiunea principală anul acesta. Noi căutăm pe sistemele de irigaţii să facem parteneriate public-private. Am dat variante de sisteme, unul mare şi unul mic, ca să facă studiile locale acolo şi să putem intra în parteneriat cu ei pentru că 56 de sisteme de irigaţii nu pot fi începute toate odată, fiindcă nu pot fi finalizate şi nici gestionate. Vom începe cu module mici, care să le permită şi recuperarea investiţiei, în 20-30 de ani, cât se va negocia. Practic, suntem în faza de a realiza acele studii locale şi să fie de acord cei din privat să investească.

 

AGERPRES: La ce nivel s-ar ridica o astfel de investiţie şi când se vor finaliza?

Daniel Botănoiu: Dacă ne gândim că 7.000 de euro înseamnă un hectar şi înmulţim cu un sistem de 15.000 de hectare sau cu 25.000 de hectare, asta este investiţia. Cel mai mic sistem este de 1.500 de hectare, iar cel mai mare poate ajunge şi la 180.000 de hectare. Noi avem, acum, în discuţie unul cu 75.000 de hectare şi unul de 20.000 de hectare, respectiv unul mare şi unul mediu spre mare. Avem deja studiile şi se mergem deja pe teren pentru evaluarea efectivă a costurilor.

Eu cred că se vor finaliza destul de repede, pentru că au tot interesul. Vor fi parteneriate public-private între ANIF (Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare n.r) şi finanţatori pe toate aducţiunile principale.

 

AGERPRES: Anul trecut se vorbea despre introducerea unui abonament de 20 de lei pe hectar în cele 56 de amenajări de irigaţii, în vederea menţinerii apei pe canalul principal. Ce s-a mai întâmplat cu acest proiect?

Daniel Botănoiu: Deocamdată nimic, pentru că vrem să vedem cum funcţionează aceste parteneriate public-private. Trebuie să vedem care sunt valorile şi cât se acoperă. Dacă vor accepta OUAI-urile (Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii n.r) respective ca să plătească un abonament, atunci vor avea infrastructura principală, dacă nu, trebuie găsite surse alternative. Aceasta a fost propunerea noastră. Ca să aibă apă continuu pe canal atunci să ia un abonament de genul acesta.

     

AGERPRES: Mai sunt în actualitate investiţiile în Canalul Siret-Bărăgan?

EVE-11-e1363595278811Daniel Botănoiu: Departamentul marilor proiecte, Ministerul Transporturilor şi cel al Mediului au început deja să facă chiuveta. Când vor fi la 60-70% din execuţie, atunci vom începe şi noi contractarea. Avem nevoie să ştim care sunt punctele de legătură, unde vin nodurile, să vedem unde ne putem lega. Acum o putem face doar pe hârtie, dar trebuie să vedem şi realitatea în teren, pentru că noi trimitem investitorul şi el trebuie să aibă viziunea la lucrul realizat, nu aşa pe hârtie. Avem investitori din China, Spania, Israel pe segmente mici de irigaţii. Noi am pus la bătaie toate cele 56 sisteme de irigaţii, nu doar Canalul Siret-Bărăgan. Am început deja investiţii pe sudul ţării, din resurse proprii, acum trebuie să avem legătura şi cu celelalte sisteme, pentru că un sistem în irigaţii funcţionează cap-coadă, nu poţi să faci doar jumătăţi de segment. Viziunea este să nu mai mergem să pompăm apă din Dunăre şi să o urcăm la 5-6 trepte. Să mergem până la maxim treapta a doua  sau a treia şi de acolo să vină gravitaţional, cu retenţie. Pe de alte parte, am făcut acum proiectul codului de îmbunătăţiri funciare, care cuprinde toată legislaţia, într-un singur document. O să anunţăm codul ca şi procedură în dialog social, o să stea în dezbatere publică şi pe urmă o să-l publicăm pe site.

 

AGERPRES: În ce stadiu se mai află anumite proiecte legislative iniţiate de MADR, unele mult aşteptate de producători, şi aici mă refer la certificatele de producători şi de depozite, reorganizarea MADR?

Daniel Botănoiu: Certificatul de producător a trecut de Comisia de agricultură din Senat şi aşteptăm să o introducem în plen la Senat, după care se va duce în Comisie la deputaţi şi în plenul Camerei Deputaţilor. Facem eforturi să se întâmple cât mai repede, dar din păcate nu putem lua noi locul legislativului. Singura modificare generală care a apărut pe proiectul certificatelor de producători este acel document de transport. Acel aviz de însoţire a mărfii care trebuie emis dacă, de exemplu, tu produci brânza în creierul munţilor, la stână, şi vrei să o aduci acasă sau acolo unde ai firma. Îţi trebuie acest aviz de însoţire a mărfii. Dacă recoltezi grâul din câmp, trebuie să îl aduci la ferma unde ai  silozul. Nu faci certificat de comercializare, ci faci acest aviz de transport. Şi aceste avize de transport fac parte dintr-un tot unitar cu carnetul de comercializare. Ai carnetul de comercializare cu filă şi la sfârşit ai documentul de transport. De asemenea, avizarea din partea asociaţiilor locale, judeţene, regionale sau naţionale. Noi avem interes ca aceste asociaţii să aibă reprezentativitate naţională, pentru că nu putem merge cu 3.200 de asociaţii la nivel de comună. Avem nevoie de unele cu reprezentativitate naţională. Urmează să finalizăm şi modificările pe certificatele  de depozit, care vor intra pe proiect de lege. Noutatea aici se referă la auditare. Ea va fi făcută doar de cei care se pricep la auditare şi nu de un singur om. Vor avea un rol şi fondurile de garantare, respectiv FGCR (Fondul de Garantare a Creditului Rural n.r) şi FGCIMM (Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri n.r). Anterior, noi reglementasem doar partea publică, doar dacă producătorul mergea la bancă şi îşi sconta acel certificat de depozit, dar acum poate să sconteze şi de la privat la privat, dacă are un fond de garantare în spate. De asemenea, va fi reglementat şi modul de transmitere, de control şi de inspecţie la marfă.

În ceea ce priveşte reorganizarea MADR, am trecut-o deja prin Senat, în aceeaşi formă iniţiată. Discuţiile sunt în continuare pe Inspectoratele teritoriale de seminţe, care rămân, dar fără personalitate juridică. Şi asta dintr-un singur raţionament, pentru că, azi, ceea ce se întâmplă cu seminţele nu este un lucru îmbucurător. Dacă noi considerăm că sămânţa merge bine în România şi e controlată, atunci le lăsăm aşa. Dacă considerăm că trebui schimbate, ar trebui să creăm o autoritate, gen ANSVSA, pentru că aici sunt resursele vegetale. Să fie o autoritate de sine stătătoare, care să nu ţină nici de minister şi care primeşte subvenţii, dar care trebuie să aducă bani şi din privat. În momentul de faţă sunt 30 de inspectorate teritoriale care dau aprobări, ei sunt tătici pe anumite zone şi tu, la minister, răspunzi de cei ai sămânţă carantinată, şi de ce ai o anumită calitate la sămânţa de grâu

Carnea de porc, primul loc în Top-ul importurilor
Autor: Maria Demetriad  /   luni, 19 ianuarie 2015

Carnea de porc a ocupat primul loc în Top-ul importurilor de produse agroalimentare, în primele 10 luni ale anului 2014 Carnea de porc a ocupat primul loc în topul importurilor de produse agroalimentare în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2014 cu o cantitate de 129.000 de tone, în creştere cu 7 procente faţă de aceeaşi perioadă din...

Cris Tim va investi 5 mil. de euro în dezvoltarea producției ready-meal
Autor: Maria Demetriad  /   vineri, 16 ianuarie 2015

Cris Tim va investi 5 milioane de euro în dezvoltarea producției ready-meal, segment care a crescut cu 30% anul trecut, a declarat Radu Timiş, preşedintele grupului. Totodată, activitatea companiei se va extinde și în zona vinificației, investind alte 2,5 milioane de euro în ”Crama Butic”. "În acest an investim aproximativ 3...