Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

C.A.I. Curtici-Arad: ªtiinta, Eficienta, Profit

Autor: Meat MIlkmiercuri, 30 ianuarie, 2013

In aceste vremuri de criza, numai daca ai rezista pe piata ar fi un succes notabil, dar sa mai faci performanta, sa poti socoti constant profituri in crestere Ei, bine, la Combinatul Agro-Industrial Curtici a fost si este posibil asa ceva. Soliditatea succesului insa nu a fost obtinuta din senin. Este rezultatul eforturilor continue, al investitiilor bine gandite, al aplicarii corecte si in mod stiintific a tehnologiilor. Dar poate ca starea fericita de acum este si rezultatul priceperii lui Dimitrie Musca, seful absolut al S.A. C.A.I. Curtici El este acela care, ajutat de echipa pe care si-a format-o atent, a dovedit ca prin munca, stiinta si iar munca, nu ai cum sa nu reusesti

Cand lucrurile sunt puse in rostul lor
Intr-un combinat agro-industrial nu are cum sa fie liniste. Poate, doar intr-unul in care lenea sau nepriceperea ar fi stapane. Dar la Curtici, in combinatul condus de peste 24 de ani de inginerul agronom Dimitrie Musca, linistea (semn a paguba si nenoroc) nu e dorita. Nu are cum sa fie altfel, de vreme ce dimineata de dimineata Dimitrie Musca ia la rand treburile, punandu-le pe fiecare in parte in rostul lor.

Dar nu tot timpul a fost asa. In 1987, pierderile erau de peste patru milioane de lei vechi. Productia agricola era atat de mica incat aproape ca nu putea fi raportata sectiei Agricultura a judetenei de partid, iar sectorul zootehnic nu se putea lauda decat cu 394 de vite moarte in ferma. Sosit prin transfer de la Pecica, Dimitrie Musca a fost acela care, punandu-si la contributie toata priceperea, a reusit ca, in numai un an, nu numai sa elimine orice pierdere, dar si sa socoteasca un castig de peste cinci milioane de lei. Iar dupa inca un an, profitul fostului CAP avea sa fie de peste noua milioane de lei vechi. Lucrurile pareau a fi limpezite.

Insa, dupa decembrie 1989, totul avea sa fie altfel. In primele luni ale lui ’90, proprietarii terenurilor din patrimoniul fostului CAP isi hotarau viitorul. Unii au dorit sa se rupa cu totul de ceea ce insemna vechea forma de asociere. In acest fel, suprafata agricola cuprinsa in actele contabile s-a micsorat cu 400 de hectare, ramanand doar 1800 de hectare. Dar, majoritatea a ramas, gandind ca, in fond, ceea ce se facuse pana atunci era tot al lor, nu al altcuiva. Ba mai mult, in primavara anului 1990, fostul CAP s-a transformat in societate comerciala, in baza Legii 36, care reglementeaza modul de asociere a proprietarilor de terenuri si utilaje agricole.

In lumea agriculturii romanesti, evenimentul a facut valva, suparand pe multi. Pentru a incerca sa linisteasca spiritele, fostul ministru al Agriculturii, Gheorghe Þipu, a sosit in control. Usor amuzat, Dimitrie Musca povesteste: I-am spus ministrului: Domnule, eu pot foarte usor sa te conving de ce vreau sa fac aici. Te invit in birou, iti vorbesc si gata. Dar, hai sa facem altfel. Chem oamenii in sala. Eu nu o sa fiu acolo. Vorbiti cu oamenii si ascultati ce va spun ei ªi asa a facut. Iar dupa ce a discutat cu membrii asociati, dupa ce s-a convins ca taranii aceia aveau mintea la locul ei, ministrul Þicu a spus: Domnule, de ce sa nu facem un experiment, cu firma asta, sa vedem ce iese? Lasati-i sa faca asa cum vor ei Din acel moment, S.A. C.A.I. Curtici a inceput sa devina modelul invidiat de multi.

Investitia, conditie a profitului
Prima grija a celor de la nou infiintata societate a fost aceea de a mari profitul. Dupa o sumara analiza, concluzia nu putea fi decat una singura: pentru asa ceva trebuiau utilaje, trebuiau investitii, trebuiau bani. Asa ca, Dimitrie Musca a decis cumpararea fostei sectii de mecanizare. Desi sistema de masini era uzata, a trebuit sa o plateasca la valoarea actelor din contabilitate, ca si cum ar fi fost noi. Peste putina vreme, prin 1993, au mai fost cumparate inca trei combine Class. A fost o perioada grea, atunci, isi continua prezentarea domnul Musca. Pentru imbunatatirea parcului tehnic, pentru marirea lui, a trebuit sa luam un credit. A fost singurul credit pe care l-am luat de la banca. In rest, toate investitiile au fost facute din profitul realizat de noi. A trebuit sa ne restrangem cheltuielile si chiar am fost in pericol de a nu mai putea plati ratele. Dar am reusit sa platim si am depasit acea etapa. Oricum, nu e prea placut sa ne aducem aminte de vremurile acelea.

Tot atunci a inceput si reorganizarea sectorului zootehnic. Mai intai, trebuia cumparata crescatoria de porci care la acea vreme era proprietatea comuna a mai multor foste CAP-uri. Cum ceilalti proprietari nu doreau sa investeasca, au cumparat si au investit cei de la SA C.A.I. Curtici. Cladirile vechi au fost reparate, in plus, construindu-se alte adaposturi pentru suine. Tehnologia de furajare a fost si ea imbunatatita, furajele in sine au fost de o mai buna calitate, iar daca la inceput erau doar 400 de porci, numarul lor a crescut permanent, acum numarand peste 20.000 de capete

Un an mai tarziu, in 1994, avea sa se deschida sectia de procesare a laptelui, care a stat la baza actualei fabrici de lapte a Combinatului.

Investitia in oameni
Cea mai mare investitie, sa stiti, a fost in oameni, ne spune Dimitrie Musca. ªi nu avem cum sa nu-i dam dreptate. In clipa de fata, privind la cei care lucreaza in combinat, media de varsta a salariatilor este apropiata de 30 de ani. Primind an de an, in stagii de practica, studenti ai Academiei de Studii Agricole din Timisoara, Dimitrie Musca a pus ochii pe cei mai buni si cei mai muncitori dintre ei, angajand tineri specialisti pe care munca nu ii sperie. Dintre ei, Anca Filimon si Ioan Tecucean conduc in mod direct fabrica de produse lactate, respectiv, abatorul si fabrica de produse din carne ale combinatului. Dar pana la formarea unei echipe cu adevarat profesioniste si dedicata meseriei, a fost ceva tevatura. Aici se fura cu remorca si cu TIR-ul, domnule, isi continua povestea domnul Musca. Furau paznicii, tractoristii, inginerii, ba chiar am avut si economisti si directori care furau. Cand i-am prins, le-am spus: «Ori plecati voi, de buna voie, ori chem politia si va garantez ca ajungeti dupa gratii, cu totii» Doar asa a putut sa faca ordine. Dar celor ramasi le-a asigurat conditii de lucru din ce in ce mai bune. Cand omul care lucreaza vede ca nu il iei de sus si il tratezi asa cum se cuvine, nu are cum sa nu munceasca mai bine, nu are cum sa nu devina constiincios si nu are cum sa nu iti fie loial. Cand stii ca el sta cu ziua in camp, nu ai cum sa nu ii asiguri mancarea zilnica, ori cafeaua, ori sa il stimulezi salarial.

Agricultura de performanta este stiinta
Cine ar spune, citind randurile de mai sus, ca pare a comunism ce se intampla la S.A. C.A.I. Cur­tici greseste total. Pentru ca toata activitatea de acolo tine de libera asociere, modalitate de derulare a afacerilor in agricultura dezvoltata in Occident inca din perioada dintre cele doua razboaie mondiale. Dar tine si de munca, de cinste si de tot ce poate ajuta interesul comun al celor de acolo. In acest fel, averea comuna nu avea cum sa nu creasca. In momentul de fata, S.A. C.A.I. Curtici lucreaza 7.600 de hectare pe care se aplica, asa cum scrie la carte, cele mai moderne tehnologii, dupa stricte reguli stiintifice. Agricultura de performanta este stiinta, spune Dimitrie Musca, si are perfecta dreptate. Ca dovada, stau statisticile: pe majoritatea suprafetelor cultivate cu grau se realizeaza o productie de peste 8.000 de kg la hectar. Iar daca vorbim despre porumb, de pe majoritatea suprafetelor se scot peste 11.400 de kg la hectar, nefiind neglijate nici celelalte culturi. Lucrarile de pregatire si tratamentul de imbunatatire a solului, ierbicidarea si tratamentele antiparazitare si impotriva bolilor au fost imbunatatite permanent, in asa fal incat animalele din ferma de porci si vitele din noua ferma de vaci primesc furaje sanatoase pentru a rezulta carne sau lapte de foarte buna calitate. In acest fel, pas cu pas, se realiza dorinta lui Dimitrie Musca, aceea de a crea, la S.A. C.A.I. Curtici un sistem integrat.

Sistemul integrat
Am vrut sa elimin orice fel de intermediar, oricat de mic ar fi fost. De ce sa platim altora, sa pierdem bani, cand putem sa facem noi si sa economisim?, spune directorul combinatului. Iar sistemul functioneaza. La un capat, sunt miile de hectare lucrate. La celalalt capat sunt abatorul si fabrica de produse din carne, fabrica de produse lactate, sectia de panificatie, cele 27 de magazine si propriul parc auto.

Numai la fabrica de produse din carne se proceseaza 20 de tone de materie prima provenita din fermele proprii. Salamul de Curtici, Salamul de Casa (marca inregistrata a Combinatului), salamul Alunis, dar si celelalte produse sunt faimoase in Arad si Timis pentru calitatea lor. La fel, produsele fierte, afumate sau dublu afumate, o vanzare foarte buna inregistrandu-se si in cazul pieselor transate din carne.

La Fabrica de produse lactate se proceseaza, in fiecare zi, 10.000 de litri de lapte provenit in cea mai mare parte de la cele 1.000 de vite din propria ferma, dar si de la 20 de producatori locali acreditati si verificati in permanenta. Comercializate in propria retea de magazine, produsele cu numele CURT (marca inregistrata a Combinatului), sunt la fel de apreciate. Branzeturile si sortimentele de cascaval produse aici, iaurturile, calitatea laptelui pentru consum, specialitatile si branza topita produse la S.A. C.A.I. Curtici fac dovada uneia dintre cele mai inalte standarde de calitate.

Avand o mare productie de grau, pentru asociatii Combinatului se asigura necesarul de paine pentru fiecare an, cei care doresc avand si posibilitatea de a primi grau sau bani. Totodata, productia ridicata permite vanzarea unor cantitati insemnate de grau. Alaturi de productia de paine a fost dezvoltata sectia de produse de patiserie si cozonaci. In acest mod, totul contribuie la realizarea unei cifre de afa­ceri, pentru anul 2010, de 60 de milioane de lei, in crestere constanta fata de anii trecuti.

Desigur, lucrurile nu se vor opri aici. In viitorul apropiat, alaturi de alte investitii in retehnologizare si in deschiderea unor noi linii de productie ale Fabricii de produse lactate, de construirea unor noi grajduri, de aplicarea unei noi tehnologii de crestere si ingrasare a porcilor, importata din Statele Unite, se va deschide si o sectie de productie a biogazului, sectie care va folosi deseurile de la cele doua ferme, de porci si de vaci. In acest fel, nu numai ca S.A. C.A.I. Curtici va deveni, in mare masura, independent din punct de vedere energetic, facand astfel serioase economii, dar va putea sa intre si pe piata comertului cu biogaz.

S-ar putea spune ca tot ce se intampla la S.A. C.A.I. Curtici poarta semnul Presedintelui Consiliului de Administratie, Dimitrie Musca. Afirmatia nu ar fi eronata. Puterea de munca si priceperea lui au ajuns vestite, putand fi luat drept model. El a fost acela care a pus ordine in curtea fostului CAP si el a fost acela care a stabilit principalele linii de dezvoltare ale societatii. Dar mai ales el a fost acela care a convins asociatii si salariatii ca interesul este comun, ca bunastarea nu se poate obtine decat prin efortul continuu, al tuturor. In acelasi timp, nici salariatii pe care ii conduce nu sunt mai prejos. Toti stiu ce au de facut si, mai ales, toti stiu ce au de castigat, dar si de pierdut, daca nu isi fac treaba.

Modul in care cu totii au contribuit la buna desfasurare a activitatii poate reprezenta o reteta de succes pentru altii, mai ales in aceste vremuri in care majoritatea se plange de efectele negative ale recesiunii. La S.A. C.A.I. Curtici nu e nicio criza. Nici nu au avut timp sa se mai gandeasca la ea. Au prea multe de facut, pe camp, in fermele, in fabricile sau in magazinele combinatului.

Avastar, gustul si savoarea carnii
Autor: Meat MIlk  /   joi, 31 ianuarie 2013

Companie de prestigiu in peisajul productiei de carne, Avastar a dovedit inca de la infiintare ca performanta nu poate fi realizata decat prin asigurarea celei mai inalte calitati a produselor. Conturand an de an un business-plan pe cat de temeinic, pe atat de eficient, Avastar justifica pe deplin fiecare efort, dand, asa cum spune si sloganul...

Aaylex, sub semnul performantei si al calitatii
Autor: Meat MIlk  /   miercuri, 30 ianuarie 2013

Jucator de prim plan al industriei de productie si procesare a carnii de pasare, numele AAylex se afla cu siguranta sub semnul performantei in afaceri, performanta al carui principal ingredient este calitatea deosebita a cresterii si productiei carnii de pui, dar si a produselor Coco Rico, brandul impus cu autoritate pe piata de...