Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close

C.E.: Centrele urbane și inovația din Industria alimentară

Autor: Nora Marinjoi, 21 martie, 2019

La finalul anului trecut, Comisia Europeană a finalizat un foarte interesant studiu care a vizat impactul pe care îl au marile centre urbane asupra inovațiilor din industria alimentară (”Food in cities: study on innovation for a sustainable and healthy production, delivery, and consumption of food in cities”, Autori: Anja De Cunto, Cinzia Tegoni, Roberta Sonnino, Cécile Michel, Feyrouz Lajili-Djalaï, Graphics: Wilma Dragonetti.) Studiul a avut scopul de a oferi o imagine de ansamblu a dinamicii inovării alimentare în orașe, pe lângă furnizarea de dovezi privind rolul și impactul proiectelor finanțate de UE pentru cercetare și inovare în orașe. Constatările sale se bazează pe contribuțiile furnizate de orașele semnatare ale ”Pactului Milano pentru Politică Alimentară” (MUFPP) și ale membrilor EUROCITIES, prin intermediul unui sondaj deschis, al interviurilor, al cercetărilor de birou și al reuniunilor grupurilor de interese. Mai mult de 40 de orașe din Europa (inclusiv Bucureștiul, n.n.), și nouă orașe din întreaga lume, au participat la sondaj.

 

Rolul emergent al orașelor în produsele alimentare

 

De regulă, producția de alimente a fost luată în considerare dincolo de sfera de competență a orașelor, în principal, deoarece produsele alimentare sunt fabricate, în mod normal, în afara limitelor orașului. Acum, există o recunoaștere tot mai mare a noului rol pe care autoritățile locale îl pot juca în dezvoltarea sistemelor alimentare durabile. Orasele își implementează activitățile legate de alimentație în diferite moduri: unii dezvoltă documente strategice cuprinzătoare și planuri pe termen lung, în timp ce altele lucrează pe politici și proiecte sectoriale. Cu toate acestea, ambiția pe termen lung pentru multe orașe este definirea unei strategii cuprinzătoare și durabile.

 

S-a constatat că orașele pot face acest lucru în cooperare cu diferiți actori locali și luând în considerare impactul asupra diferitelor domenii politice și asupra diferitelor departamente. Rezultatele cercetărilor sugerează că strategiile alimentare pot fi rezultatul inițiativelor proprii ale orașelor sau al colaborării dintre orașe. Colaborările pot fi rezultatul proiectelor finanțate de UE sau al unui proces participativ, în care municipalitatea acționează ca factor de facilitare pentru o gamă largă de părți interesate, în special asociațiile cetățenilor.

 

În conformitate cu aceste ambiții, tipurile de instrumente politice utilizate de orașe includ:

 

-implicarea cetățenilor și inovarea socială;

-guvernarea municipală;

-achiziții publice inovatoare;

-colaborarea cu cercetarea.

 

Există câteva diferențe mici, în ceea ce privește instrumentele utilizate și tipurile de actori implicați în cele șase domenii de activitate legate de produsele alimentare în care orașele sunt active:

 

-guvernarea;

-alimentația și nutriția durabile;

-echitate socială și economică;

-productia de mancare;

-furnizarea și distribuția de alimente;

-deșeuri alimentare.

 

Strategia alimentară și dinamica inovării

 

Acțiunile legate de alimente primesc prioritate pe ordinea de zi a orașelor, dar acestea rămân în continuare o provocare, deoarece necesită integrarea multor segmente ale societății, a diferitelor niveluri de guvernanță și a colaborării între diferitele domenii de politică. Din cele cinci studii de caz aprofundate (Rotterdam, Ljubljana, Gothenburg, Milano și Lisabona), este posibil să vedem că fiecare oraș are încă un departament specific, cu scopuri clare, care conduc activitățile din acel oraș. Contextele și prioritățile naționale, precum și normele culturale și patrimoniul cultural, au, de asemenea, un impact asupra determinării concentrației și activităților fiecărui oraș.

 

S-au identificat următoarele lacune de implementare în dezvoltarea strategiilor alimentare urbane:

 

  • Lipsa integrării muncii în cadrul și între departamentele orașului;
  • Diviziunea clară a competențelor între autoritățile locale și regiuni, la nivel național;
  • Lipsa guvernanței pe mai multe niveluri și a coerenței politicilor;
  • Legături lipsă între cercetare, practică și politică;
  • Dificultăți în includerea actorilor critici în politica alimentară, cum ar fi asociațiile cetățenești.

 

Aceste lacune în implementare sunt adesea rezultatul provocărilor cu care se confruntă orașele în implementarea strategiilor de alimentare urbane, însă, comunitățile urbane au dezvoltat numeroase soluții, cum ar fi stabilirea de mecanisme pentru angajarea diferiților actori. Acestea includ consilii alimentare, grupuri informale interdepartamentale de muncitori și cicluri de planificare mai lungi, pentru a depăși ciclurile politice sau electorale. În orașele care lucrează în prezent în domeniul politicilor sau proiectelor legate de alimentație, observăm șase tipuri dinamice de inovare.

 

1-Accentul asupra cumpărării în comunitate

 

În contrast cu abordările convenționale, privind politicile alimentare, care tind să fie concepute și implementate de sus în jos, orașele își văd rolul de facilitator.

 

2-Îmbunătățirea participării la sistemul de guvernare

 

Datorită accentului pus pe implicarea comunității, orașele elaborează abordări și mecanisme inovatoare de guvernanță, care vizează sporirea participării societății civile la elaborarea și implementarea politicilor alimentare.

 

3-Împuternicirea locală, ca obiectiv politic

 

Orasele încearcă să sporească participarea actorilor locali la politica alimentară urbană, nu numai pentru a găsi sprijin pentru viziunea lor alimentară, ci și, în mod crucial, pentru a le da mai multă putere și pentru a spori incluziunea socială.

 

4-Scurtarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente

 

Împuternicirea are, de asemenea, o dimensiune tangibilă: implică un efort larg răspândit, pentru a da vizibilitate existenței sau lipsei relațiilor socio-economice și de mediu și conexiunilor care modelează mediul urban.

 

5-Gândirea sistemică

 

Realizând vizibilitatea lanțului alimentar, guvernele orașelor descoperă cu ușurință că este mai ușor să dezvolte o abordare sistemică inovatoare a politicii alimentare, depășind diviziunea producție-consum, care a caracterizat istoric politica alimentară.

 

6-Translocalismul

 

O altă inovație importantă introdusă de guvernele orașului implică înființarea de rețele translocale, care vizează îmbunătățirea schimbului de cunoștințe și cooperarea între zonele urbane.

 

Impactul proiectelor finanțate de UE în inovația alimentară

 

Chiar dacă recunoașterea rolului orașelor în produsele alimentare este recentă și, prin urmare, numărul proiectelor care privesc acest subiect este limitat, este posibil să rețineți că proiectele finanțate de UE au un rol în sprijinirea dezvoltării autorităților locale a strategiei, politicilor sau proiectelor urbane legate de alimente. O varietate de condiții legate de oraș și modul în care funcționează, precum și modul în care proiectul a fost dezvoltat și structurat, au, de asemenea, o influență asupra impactului unui proiect într-un oraș. Principalele constatări sunt rezumate mai jos:

 

A-Atunci când orașele sunt parteneri de proiect, este mai clar și mai ușor de definit impactul unui proiect, dincolo de durata inițială. Fiind un partener de proiect, sprijină angajamentul la nivel politic, care este fundamental pentru încorporarea rezultatelor proiectului.

 

B-Prioritățile proiectelor trebuie aliniate priorităților orașului. Prin urmare, un proiect de succes trebuie să aibă un anumit nivel de flexibilitate pentru a se adapta eventualelor modificări ale obiectivelor politice.

 

C-Cercetarea este fundamentală pentru furnizarea de date și analize de date, însă este necesară definirea întrebărilor de cercetare împreună cu utilizatorii, pentru a maximiza impactul proiectelor de cercetare și inovare.

 

D-Proiectele au un impact mai puternic, atunci când orașele au posibilitatea de a învăța și de a face schimb de reciprocitate, cu privire la bunele practici de succes.

 

E-Coordonarea cu alte surse de finanțare, în special fondurile de coeziune, este importantă pentru a maximiza impactul diferitelor proiecte.

 

Bucureștenii vor alimente de calitate

 

Elementele care pot determina inovarea, prezentate mai sus, nu transpar doar din acțiunile și strategiile orașului, ci, de asemenea, din obiectivele lor multiple și variate. După cum a scris orașul Preston în sondaj, ”alimentele pot aborda probleme multiple”. Prin urmare, orașele au numeroase obiective viitoare, diferite, față de alimente. Unul dintre principalele obiective ale orașelor este ”să integreze politicile legate de alimentație și sănătate într-un mediu inovator” (Porto), asigurând ”alimente de calitate” (Ljubljana, București, Lyon, Preston, Zagreb) și ”alimente sănătoase” (Gothenburg, Toronto, Edinburgh).

 

Una dintre provocările recurente privind sănătatea, este obezitatea și, în special, obezitatea în rândul tinerilor. Astfel, în Birmingham, Preston sau Mieres, ”sărăcia și obezitatea sunt printre preocupările cele mai mari din oraș” (Preston). Pentru orașe, ”educația alimentară” (Lyon) și „Sensibilizarea consumatorilor” (Zagreb), dar și sporirea accesului la alimente sănătoase, sunt soluțiile care ar conduce la ”obiceiuri nutriționale bune” (Ljubljana). Această luptă pentru alimentația de calitate și abordarea obezității, implică o luptă împotriva sărăciei și a inegalităților. Planurile alimentare din Edinburg și Birmingham sunt exemple de acțiuni menite să reducă numărul de persoane care trăiesc în sărăcie alimentară.

 

Cealaltă ambiție exprimată de aproape fiecare oraș, este aceea de a spori sustenabilitatea alimentelor, ”cu o amprentă de carbon inferioară sau zero”, pentru a păstra sau îmbunătăți mediul local (Ljubljana). Pentru a atinge acest obiectiv, multe orașe au ambiția de a se trece la consumul de ”organice” (Toronto, Paris) și la ”producția ecologică” (Zagreb) pentru a crește gradul de conștientizare a relației

între schimbările climatice, nutriție și ”satisfacerea noilor nevoi de mediu” (Toronto).

 

Gestionarea deșeurilor și reciclarea deșeurilor organice prin compostare este una dintre principalele acțiuni care vizează plasarea mediului în centrul politicii alimentare locale. Birmingham, Ghent și Almere, de exemplu, au ales să pună această problemă în centrul alimentației lor, prin elaborarea unui program de reducere a deșeurilor alimentare sau a unui proiect axat pe promovarea de noi produse și moduri de consum.

 

Schimbările comportamentului de consum sunt dorite prin punerea în evidență a alimentelor locale și proaspete și prin ”hrană sezonieră” (Ljubljana). Orașele au identificat multe obiective în acest domeniu. În primul rând, localitatea asigură calitatea agriculturii și, astfel, alimentele de calitate. În al doilea rând, alimentele locale vor duce la obținerea autosuficienței. Zaragoza dorește să achiziționeze ”aprovizionarea cu fructe și legume”; Dakar urmărește autoproducția și autoconsumul și, prin urmare, vizează ”suveranitatea alimentară”. În aceeași linie, orase ca Zaragoza, Zagreb, Tirana sau Modena sunt dispuse să dezvolte ”gradini urbane” și ”agricultura urbană” (Antananarivo), ”pentru a sprijini comercializarea produselor ecologice”  (Zaragoza). Regiunea metropolitană Lyon încurajează dezvoltarea piețelor agricultorilor sau a magazinelor fermierilor, pentru a sprijini lanțurile scurte de aprovizionare. Rețeaua de grădini urbane de la Veneția este utilizată pentru a distribui produse locale. Zagreb colaborează cu asociații de producători agricoli în ”branding local” și oferind ”asigurări credibile cu privire la originea produselor agricole”.

 

O economie locală prosperă

 

Edinburgh urmărește o economie prosperă alimentară, cu o mai mare diversitate în producția alimentară locală. Ambiția de a furniza produse locale este, de asemenea, o modalitate de a genera locuri de muncă și de a îmbunătăți situația agricultorilor locali. Orasele își pot atinge, de asemenea, ambițiile economice și sociale prin intermediul activităților legate de alimente, care pot fi, de asemenea, un instrument de promovare a integrării și incluziunii sociale sau de sprijinire a ocupării forței de muncă.

 

Unul dintre cinci obiective strategice ale strategiei alimentare ale Ghent-ului este acela de a încuraja crearea unei valori adăugate sociale mai mari, pentru inițiativele alimentare. Modena dorește să lucreze la un program pentru a ”încerca să folosească alimentele în școală, pentru a încuraja socializarea italienilor și a copiilor străini”. Bucătării sociale din Birmingham sau Porto, de exemplu, vor să ia parte la ambiția mai largă de combatere a lipsei de adăpost în orașe. În cele mai multe cazuri, ambiția socială, legată de alimente, este să se asigure că dreptul la hrană devine un drept pentru fiecare cetăţean.

 

În sfârșit, multi-guvernarea proiectelor și a programelor alimentare este esențială pentru multe orașe. Participarea cetățenilor și implicarea în discuție este foarte importantă, pentru a dezvolta un program alimentar de succes, funcționabil, în Milano, Torino sau Ghent. Colaborarea dintre ”părțile interesate relevante” (Cork),  și ”actorii locali” (Zaragoza), precum și implicarea universităților și a sectorului privat (Veneția, Torino) sunt văzute drept chei pentru realizarea acestor obiective diferite.

Dezvoltarea produselor probiotice din carne
Autor: Cristina Gavrilut  /   vineri, 28 iunie 2019

Dezvoltarea produselor funcționale din carne sunt din ce în ce mai mult o preocupare pentru tehnologii din întreaga lume. În cadrul acestei categorii, produsele prebiotice din carne reprezintă o adevărată provocare dar ele sunt și o sursă de promisiuni, pentru viitor. Iată, deci, câteva considerente despre aceste produse, ele fiind...

Procese de obținere a lactatelor fără lactoză
Autor: Maria Demetriad  /   vineri, 28 iunie 2019

Procentul persoanelor care manifestă o capacitate scăzută de digerare a lactozei variază în funcție de țară și de continent; de exemplu, de la 98-100% dintre adulții din Asia de Sud-Est, la doar 1% în Țările de Jos. În orice caz, lactatele fără lactoză au în prezent un succes deosebit în rândul consumatorilor, inclusiv în...