Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Carnea in vitro si ingineria tisulara

Autor: Meat MIlkmiercuri, 30 ianuarie, 2013

O stire publicata anul trecut pe site-ul MeatProcess.com informa ca biotehnologii olandezi continua cercetarile in domeniul carnii in vitro destinata procesarii si consumului uman. Dupa numai cateva luni, adica, la inceputul acestui an, aceeasi echipa de cercetatori anunta ca e gata sa realizeze primul produs alimentar din carne artificiala, adica, nu se putea altfel, un hamburger Astfel se intampla ca, daca vorbim despre carne, si daca ne gandim ca intreaga industrie alimentara a planetei functioneaza cu materie prima provenita de la animale, acum putem spune ca alternativa exista. Va fi ea adoptata in viitor? O multime de argumente sunt in favoarea acestei opinii.

 

Definitia spune totul

 

Prima mentionare a unei astfel de posibilitati nu este nici de anul trecut, nici de acum zece ani, ci inca din 1897 Astfel, in romanul sau de fictiune Doua planete (Auf Zwei Planeten), scriitorul german Kurd Lasswitz vorbea despre niste populatii humanoide, care se hraneau cu mancare fabricata din carne artificiala. Nu stim daca oamenii de stiinta ai secolului XXI au citit acest roman, dar este sigur ca tema de cercetare s-a justificat prin mai multe argumente: cresterea accelerata a populatiei la nivel mondial, protectia mediului si avantajele economice. Iar cei care si-au luat cel mai in serios tema de studiu au fost cercetatorii olandezi de la Universitatea din Maastricht.

 

Concurati de oamenii de stiinta ai NASA, care, inca din 1995 au primit aprobarea din partea US Food and Drug Administration sa creeze tehnologia de cultivare in vitro a carnii, olandezii au fost aceia care, in 2008, au anuntat ca tehnologia a fost deja pusa la punct, nemairamanand decat sa astepte investitorii care sa treaca la punerea ei in practica la scara industriala. In acel an, se reusise sa se cultive in laborator carne de miel si de peste. Cum insa reticenta finantatorilor s-a dovedit a nu fi usor de inlaturat, olandezii si-au dat ragaz pana in acest an, pentru a produce primele alimente din carne artificiala. ªi iata ca au reusit Mai mult chiar, tehnologia a fost intr-atit de bine pusa la punct, incat se considera ca poate fi creat orice tesut muscular, inclusiv cel uman

 

Referitor la produsul in sine, echipa Universitatii din Maastricht avertizeaza: Nu este vorba despre o imitatie, despre un produs vegetal. Este chiar carne, cu toate proprietatile ei naturale, indiferent din ce perspectiva ar fi analizata Tot ei sunt aceia care dau definitia: Carnea artificiala este un produs care nu a fost niciodata parte a unui animal. Iar definitia spune totul.

 

In clipa de fata, producerea carnii artificiale are un cost prohibitiv, dar asta numai pentru ca vorbim de cantitati mici, de productii de laborator. Insa, aplicata la scara larga, noua tehnologie ar avea costuri de doua ori mai mici decat sustinerea sectorului zootehnic, la aceasta adaugandu-se economiile uriase generate din prezervarea mediului. Sustinatorii noii tehnologii afirma ca, in conditiile cresterii accelerate a populatiei, a nevoii de asigurare a hranei pentru aproape 9 miliarde de oameni, mentinerea unei industrii a carnii, asa cum o cunoastem in prezent, ar deveni excesiv de costisitoare pe tot lantul, de la productia de nutreturi si pana la comercializare.

 

Dar cum se produce?

 

Primul brevet pentru productia de carne artificiala l-a obtinut in anul 2001 dermatologul olandez Willem van Eelen, acela care depunea munca de cercetare in domeniul medical. Brevetul sau se baza pe o matrice de colagen insamantata cu celule musculare, pusa apoi intr-o solutie nutritiva si inducandu-i-se elemente de divizare celulara. Cu alte cuvinte, carnea incepe sa creasca, sa se produca singura. Productia de carne in vitro nu implica ingineria genetica, neapelandu-se la mutatii, fiind implicate doar celule naturale, cresterea fiind naturala. Celulele precursoare de crestere sunt celule stem sau celulele satelit, fapt care faciliteaza dezvoltarea fibrelor musculare naturale.

 

Un brevet similar a obtinut Vein Jon F., in Statele Unite, acela care a definit principiile ingineriei de carne artificiala destinata consumului uman, principii care descriu modul in care culturile musculare si de grasime se dezvolta intr-o maniera integrata, putand rezulta de aici carne de vita, de pui, peste, oaie sau porc. In preambulul documentatiei de brevet, Vein Jon F. il cita pe insusi Winston Churchill, acela care, in 1930, declara la un congres al Royal Society dedicat viitorului omenirii: Peste 50 de ani, vom scapa de absurditatea de a creste un pui intreg in scopul de a manca doar un copan sau o aripa, avand ocazia sa producem doar parti separate. Daca va mirati ca, insusi Churchill, acum 82 de ani, facea vorbire despre acest lucru si daca ati avea intentia sa parafrazati un titlu de articol din presa romaneasca a anilor ’90, spunand Oameni, vi se pregateste ceva, fiti siguri ca mereu vi se pregateste cate ceva, fara sa stiti, si cu mult timp inainte de a afla Singura eroare a premierului britanic a fost determinarea anului in care ingineria tisulara, asa cum este ea denumita, a devenit functionala: nu 1982, ci 2012.

 

Cu trei ani in urma, adica, in 2009, cercetatorii de la Maastricht reusisera sa cultive in vitro carne de porc, iar in momentul de fata, 30 de laboratoare din intreaga lume sunt gata sa isi vanda tehnologiile similare. Corect aplicate, acestea ar permite producerea in numai doua luni a partilor de carne care ar urma sa fie procesate, iar o astfel de fabrica-laborator, care ar fi oarecum asemanatoare celor care produc culturi pentru industria lactatelor, ar avea o capacitate de pana la 50.000 de tone, la un ciclu de fabricatie. Mergand spre capatul lantului, adica, spre consumator, sa spunem ca produsele si preparatele fabricate din carne in vitro ar fi cu mult mai ieftine, datorita costurilor considerabil mai mici, decat cele ale industriei traditionale. Sa tot mananci

 

Avantajele ingineriei tisulare

 

Sustinatorii biotehnologiei tisulare afirma ca adoptarea ei ar aduce numeroase beneficii, in ciuda dificultatii proliferarii celulelor musculare. Alaturi de industria de procesare a carnii, ingineria tisulara ar avea aplicatii directe in medicina, prin tratarea distrofiei si prin furnizarea de organe create in vitro, in vederea transplanturilor. Totodata, se evidentiaza faptul ca serul fetal folosit ca mediu de crestere, este cu mult mai ieftin decat un mediu de sinteza vegetal. Productia mediului de crestere a culturilor de carne nu are efect poluant, utilizind surse regenerabile si fiind, prin consecinta, eficient din punct de vedere al costurilor de energie.

 

Conceptul de bunastare a animalelor nu isi mai gaseste aplicabilitatea decat asupra animalelor de exploatare initiala de la care se recolteaza celulele stem originale. Un alt avantaj cert este acela ca produsul final va fi unul sigur, non-alergenic, eliminandu-se orice agent infectios. Cat priveste protectia mediului inconjurator ea este de la sine inteleasa, diminuandu-se efectul de sera.

 

Este etic?

 

Adversarii biotehnologiei tisulare afirma ca este lipsita de orice etica. Dar, sustinatorii considera ca, de vreme ce o bucata de carne crescuta intr-o fabrica-laborator este lipsita de sistem nervos, nefiind parte a unui animal, nu se poate pune problema de a simti durerea, in momentul sacrificarii. Asadar, este etica, atat producerea, cat si consumarea ei. Cu toate acestea, potrivit unor studii sociologice, populatia este, deocamdata, reticenta fata de ideea de a gati si a manca o astfel de carne. Aceleasi studii, coroborate cu cele de impact, releva disparitia unui numar serios de locuri de munca din agricultura sau zootehnie. Datele sunt insa contrazise de adeptii ingineriei tisulare care declara ca nimeni nu ii va opri pe fermieri sa se reorienteze spre alte zone ale agriculturii sau ale cresterii animalelor.

 

Mai ramane, insa, un aspect, acela al senzatiei de artificial. In absenta structurilor osoase, dar si a unei bune parti a grasimilor, a nutrientilor naturali proveniti din furaje, a absentei hranirii carnii de un sistem circulatoriu cu sange, carnea in vitro este mai putin gustoasa. Suplinirea gustului natural ar reveni, in acest caz, ingredientelor si aditivilor pusi in produsul final. Cu alte cuvinte, daca din punct de vedere al asigurarii cu hrana a populatiei problema ar fi rezolvata, ar ramane pe tapet vesnica tema, a aditivilor, urmand ca ea sa fie rezolvata de un viitor Mencinicovschi

Danone lansează Activia Finesse, primul iaurt cremos din gama natur
Autor: meatmilk  /   vineri, 26 ianuarie 2018

(Comunicat) Activia lansează primul iaurt cremos din gama Activia natur: Activia Finesse. Cu o textură fină și cremoasă, Activia Finesse susține starea de bine și este ideal pentru un mic dejun cremos, pentru gustările de peste zi sau pentru a completa o cină ușoară.   “Ca la fiecare început de an, după sărbătorile de...

APSS: Ultima zi în care se poate aplica pentru promovarea Salamului de Sibiu
Autor: meatmilk  /   miercuri, 20 decembrie 2017

(Comunicat) Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu a demarat în luna noiembrie o licitație publică pentru selectarea unui Organism de implementare a unui proiect de promovare a Salamului de Sibiu IGP în țările țintă România, Italia și Spania, pe o perioadă de 36 de luni.   Acest proiect a fost înaintat în cadrul...