Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Cât au scăzut, în mod real, prețurile la carne?

Autor: Cristea Romulusvineri, 15 aprilie, 2016

Specialiștii spun că nivelul alimentelor la raft, deci, și al produselor din carne, ar fi trebuit să fie cu cel puțin 12% mai mic, după aplicarea scăderii TVA, de la 24% la 9%, începând cu jumătatea anului trecut. Cu cât au scăzut, însă, în realitate prețurile la carne dar și la alte alimente? Statistic, o scădere evidentă a fost înregistrată chiar din prima lună a aplicării tăierilor de TVA, după care au urmat oscilațiile mici ca amplitudine. Iar, deși consumatorii au reclamat diverse tertipuri ale comercianților care s-ar fi eschivat de la reduceri reale ale prețurilor, tot statistică ne arată o creștere susținută a consumului, taman la alimente.

 

Sărbători fără scumpiri la carne

 

În ultimele două decenii și jumătate, aproape că nu a existat ajun de sărbătoare (Paște, Crăciun sau An Nou) în care consumatorul român să nu se fi plâns de practicile comercianților veroși care scumpeau, fără justificări tocmai reale, alimentele, profitând de nevoile de aprovizionare ale populației. În loc de ieftiniri survenite pe volume mai mari de vânzări, românii aveau parte de scumpiri, în special la carne.

 

Ce s-a întâmplat însă la granița dintre anii 2015-2016? La carne și preparate din carne, în luna decembrie 2015, prețurile au scăzut cu 10,4%, față de perioada similară a anului 2014. Iar scăderile au fost consemnate pentru toate sortimentele: porc, vită, pasăre, inclusiv conserve. Și, surprinzător, aceleași prețuri au înregistrat practic o stagnare, față de luna anterioară, noiembrie (de fapt, o scădere foarte ușoară de -0,03%).

 

Compararea prețurilor din decembrie 2015 cu cele din decembrie 2014 indică faptul că la carne de vită a fost cea mai mică reducere de prețuri (-8,6%), în timp ce carnea de pasăre s-a ieftinit cel mai mult (cu aproape 11%), iar cea de porc, cu 10,7%. E mult, e puțin? Este greu de apreciat, dacă ținem seama de faptul că perioada respectivă a fost marcată de inflație negativă, pusă chiar în seama reducerilor de TVA din iunie, și de o ofertă a industriei cărnii destul de mare, ca urmare a embargoului impus Rusiei. Cert este însă faptul că, orice s-ar spune, am avut parte de sărbători fără scumpiri la carne.

 

Consumul a menținut stagnarea prețurilor

 

FDC 34 ANALIZA 2Prețurile la carne și produse din carne au continuat să scadă ușor și în primele trei luni ale anului, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Luna ianuarie însă merită o analiză mai detaliată. Astfel, în prima lună a anului, când, tradițional, consumul de carne și alte produse din carne scade puternic, din cauza aprovizonărilor deja făcute de populație în luna anterioară, prețurile practic au stagnat, la un indice al prețurilor de consum la carne de 99,99. De această dată, ieftinirea cea mai mare a fost la carnea de porc (0,11%), urmată la foarte mică distanță de carnea de pasăre. În schimb, carnea de vită și alte produse din carne au avut prețuri în creștere neglijabilă (0,09%-0,13%) în comparație cu luna anterioară, decembrie 2015.

 

Cum pot fi interpretate datele statistice din luna ianuarie 2016, referitoare la prețurile la carne? Cifrele indică o revenire la starea de normalitate, în ceea ce privește piața sectorului de carne. De ce? Pentru că, în linii mari, luna ianuarie prezintă o stagnare de prețuri, față de luna decembrie 2015, și, drept urmare, reducerea de prețuri, comparativ cu luna decembrie 2015, trece de 10%, menținându-se oarecum în intervalul aproximativ de scădere a TVA. Mai pe scurt, consumul justificat mai scăzut de carne din prima lună a anului a menținut prețurile anteriore, dintr-o lună cu vânzări mari de volume. Din câte se pare, o oarecare relaxare economică a creat un confort cel puțin teoretic, care i-a determinat pe producători să renunțe la jonglarea prețurilor în perspectiva unui consum deja anunțat în creștere.

 

Cum au evoluat prețurile la carnea de vită

 

FDC 34 ANALIZA 3Prețurile la carnea de vită au consemnat în prima lună a tăierii de TVA o scădere față de luna anterioară (mai 2015), de aproximativ 8,1%,  iar, față de luna decembrie 2014, scăderea a fost de circa 8,3%. Drept urmare, scăderea prețurilor la carnea de vită, de puțin peste 8%, poate fi pusă în seama reducerii cotei de TVA la carne. Începând însă din luna iulie 2014, și până în februarie 2016 (deocamdată, doar până în această lună sunt disponibile informațiile de la Statistică, referitoare la indicele prețurilor produselor alimentare), de la o lună la alta, prețul cărnii de vită a fost în creștere. Astfel, în luna decembrie 2015, față de decembrie 2014, prețul cărnii de vită a scăzut cu 9,04%, față de iunie 2015, iar raportat la decembrie 2014, cu o scădere de 9,6%. Însă, tendința este evidentă pe creștere, pentru tot intervalul ultimelor opt luni.

 

În luna ianuarie 2016, comparativ cu decembrie 2015, creșterea consemnată la carnea de vită a fost de 0,7%. Iar, în luna februarie, comparată cu ianuarie 2016, creșterea de prețuri a fost de 0,13%. Deși creșterile ar putea fi asimilate, prin comparație, de lună la lună, ca fiind relativ mici, însumate pe durata a opt luni, înseamnă o apropiere de o creșere procentuală a prețurilor la carnea de vită cu 1%, dacă ne raportăm la prima lună de tăiere a TVA.

 

INSSE: Consumul de alimente a crescut cu 31,8 %

 

FDC 34 ANALIZA 4Potrivit raportului din 5 aprilie, al INSSE, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în luna februarie cu 21,8% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, aceasta fiind de departe cea mai bună evoluţie din ultimii ani, rate de creştere de peste 20%.

Încă de anul trecut consumul intern a redevenit motorul principal al economiei, potrivit informaţiilor statistice, însă mai avea de recuperat sub 2% pentru a ajunge la nivelul din 2008. Evoluţia din primele două luni ale anului indică însă un galop chiar mai accelerat, în februarie atât vânzările de alimente, cât şi de bunuri nealimentare înregistrând creşteri de peste 20%.

Vânzările de alimente cresc în serie brută, potrivit INSE, cu 31,3%, în timp ce vânzările de electrocasnice, mobilă, cosmetice şi alte produse electrocasnice au un plus de 20,8%. Deşi tot pe plus, singurul segment care are un ritm mai temperat este cel al comerţului cu carburanţi care postează un plus de 8,7%.

Avansul vânzărilor de alimente şi produse non-alimentare vine în contextul în care în ultimul an a avut loc reducerea TVA. La alimente TVA a scăzut la 1 iunie 2015 de la 24% la 9%, pe când cota generalizată a TVA a scăzut la începutul anului de la 24% la 20%. Ambele mutări au fost văzute de jucătorii din piaţă ca o gură de aer proaspăt şi ca un imbold pentru consum.

 

Ieftinirile arată altfel la raft

 

Deși cota de TVA a fost redusă de la 24% la 9%, pentru carne și alte alimente, încă de la jumătatea anului trecut, ieftinirile produselor nu au fost uniforme pentru toate categoriile de produse sau sortimente. Într-adevăr, la carne și preparate din carne, reducerile de prețuri, în ansamblu, au țintit intervalul de 10%-11%, chiar din primele luni de la tăierea TVA. Și, cât de cât, prețurile au fost stagnante, la acest nivel, până în prezent. Diferența până la 12%, cât ar fi trebuit să fie reducerile de preț anunțate, nu este una foarte mare, iar procentul lipsă poate fi explicat printr-o multudine de factori.

 

Un prim argument prezentat permanent de crescători, producători și procesatori ar putea fi faptul că prețurile la carne și produse din carne au fost menținute la un nivel mai scăzut, afectând o perioadă lungă de timp profiturile companiilor, din cauza consumului destul de scăzut al populației. Înainte de reducerea cotei de TVA, un român consuma doar 58 de kilograme de carne în fiecare an, un nivel sub media europeană. Din acest total, potrivit INSSE, 18,5 kilograme reprezenta consumul de carne de pui, 11,8 kilograme de carne de porc, 3,2 kilograme de carne de vită, 12,4 kilograme de preparate din carne, 7,5 kilograme de pește și produse din pește și 4,06 kilograme de carne de alt tip.

 

În altă ordine de idei, nu trebuie să uităm faptul că numeroase magazine din toată țara au mărit prețurile produselor la raft cu câteva luni înaintea anunțului făcut de guvernanți, referitor la diminuarea cotei de TVA. Și, nu în ultimul rând, trebuie precizat că fast-food-urile și restaurantele nu au redus prețurile din meniu, după iunie 2015, justificând o cotă prea mica de profit.

România, ca o țară de vânzare
Autor: Ilie Stoian  /   miercuri, 20 septembrie 2017

”Investițiile în sectorul alimentar din România reprezintă o oportunitate pentru companiile străine, datorită resurselor naturale disponibile, a numărului mare de consumatori și al statutului acestei țări. Agricultura, prelucrarea produselor alimentare și marketingul se caracterizează prin procente diferite de investiții străine....

Financial times: De ce a ajuns prețul untului la un nivel record?
Autor: Nora Marin  /   joi, 7 septembrie 2017

Un deficit de aprovizionare combinat cu cererea crescândă au readus prețurile cu ridicata ale untului la un nivel record, se afirmă într-o analiză publicată în ediția de ieri a unuia dintre cele mai prestigioase instituții de presă din lume, Financial Times, semn că problema untului este globală și că naște temeri pe plan mondial....