Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Ce ar însemna reducerea TVA pentru sectorul românesc al cărnii?

Autor: Ilie Stoianluni, 7 octombrie, 2013

Acum, după reducerea TVA-ului la pâine dar, mai ales cu anunțul ministrului agriculturii, Daniel Constantin că, dacă totul va fi bine la analiza din martie, se va proceda la reducerea acestei taxe și la carne și produsele din carne, toți cei care activează în sector, așteaptă momentul cu nerăbdare. Ce ar putea însemna această decizie, vom vedea mai jos. Cert este că drumul de acum al industriei nu poate să ducă decât spre faliment, iar schimbarea de politici guvernamentale față de fermierii și procesatorii de carne din România trebuie să se schimbe urgent.

Statistica dezastrului

Potrivit tuturor analizelor, creşterea TVA de la 19% la 24% a condus la scăderea consumului anual  în comerţul cu amănuntul cu aproximativ 10%. Astfel, într-o analiză realizată de Ziarul Financiar se arăta că, dacă în 2008 afacerile cumulate ale primilor zece procesatori de carne se cifrau la 850 milioane de euro, la sfârşitul anului 2010 rulajele s-au redus la 700 milioane euro, explicaţia fiind dată în cea mai mare tocmai de această măsură prociclică a guvernului Boc (rămasă însă neschimbată şi sub guvernul Ponta!).

Un calcul simplu arată însă care ar fi ”câştigul obţinut” de stat din această creştere de taxe. Astfel, la 100 de lei, statul colecta, prin TVA, 19 lei,, înainte de creşterea acestei taxe. Teoretic, odată cu creşterea TVA statul a început să colecteze 24 de lei, la cei 100 de lei cheltuiţi de consumatorul final. Datele statistice ne arată însă că după creşterea TVA, consumul în comerţul cu amănuntul s-a redus cu circa 10%, astfel că statul în loc să colecteze 19 lei din 100 de lei s-a ales cu 24% din 90 de lei, adică 21,6 lei. Câştigul ar fi de 2,6 lei la fiecare 100 lei de pe vremea când creşterea de TVA nu se produsese.

Dar reducerea consumului înseamnă și reducerea activităţii pe întregul lanţ producţie-distribuţie-comercializare. Astfel că dacă înainte de creşterea TVA, într-un ipotetic magazin de cartier reprezentativ pentru media pieţei se vindeau 100 de salamuri într-o lună, acum la acelaşi magazin de cartier se vând doar 90. Cele 10 salamuri care nu se mai vând, nu vor mai fi cerute de comerciant de la producător şi prin urmare acele 10 salamuri nu vor mai fi produse, nu vor mai transportate şi nu vor mai fi comercializate.

PIB-ul național a suferit și el

De altfel, aceste efecte se văd foarte clar în datele Ministerului de Finanţe. În 2008, 2009 şi 2010, spre exemplu, ponderea impozitului pe profit în PIB (PIB care şi el a scăzut în 2010 şi 2009 comparativ cu 2008) s-a diminuat de la 2,6% la 2,4% şi respectiv 2,2%. Impozitul pe salarii şi venit s-a menţinut la valori de 3,7%, 3,8% şi respectiv 3,5% din PIB în anii menţionaţi (se impune, de asemenea, aceeaşi menţiune cu privire la scăderea PIB şi în acelaşi timp).

În acest context, se impune observaţia că în 2009 creşterea ponderii impozitului pe salarii şi venit are o singură explicaţie: scăderea abruptă a PIB în 2009, comparativ cu 2008 şi întârzierea sectorului real de a da oameni afară (întârziere de înţeles mai ales pe considerente sociale) pentru a-şi eficientiza activitatea (acest fapt se corelează şi cu scăderea profitului companiilor reflectată la nivelul bugetului de stat consolidat, prin scăderea veniturilor aferente acestui impozit).

În acelaşi timp, evoluţia încasărilor din TVA ca pondere în PIB a fost de 8,1% în 2008, 7% în 2009 (urmare a scăderii consumului, scădere generată de criză) şi 7,7% în 2010 (urmare a creşterii TVA  de la 19% la 24%). Singurele creşteri de venituri în anii menţionaţi au fost cele la veniturile din accize, cauza fiind însă creşterea respectivelor accize ca urmare a calendarului convenit cu UE. (8,2% în 2008, 9,9% în 2009 şi, respectiv 10,3% din PIB în 2010; la acest capitol, a contat mult şi îmbunătăţirea colectării, pentru că tentaţia de evaziune fiscală a crescut odată cu cotele de taxare impuse).

Prin urmare, dacă vrem să vedem efectul real al măsurii de creştere a TVA vom  constata că acesta a fost aproape nul la nivelul veniturilor încasate la bugetul de stat consolidat. Astfel, creşterea de TVA a adus un plus de 0,7 puncte procentuale din PIB (2010 faţă de 2009), surplus contracarat de scăderea cu 0,2 puncte procentuale din PIB a veniturilor aferente impozitului pe profit, de scăderea cu 0,3 puncte procentuale din PIB a veniturilor aferente impozitului pe salarii şi venituri şi cu o valoare care probabil este egală tot cu 0,1-0,3% din PIB a veniturilor din accize (ca urmare a scăderii consumului bunurilor accizabile) scădere mascată însă de creşterea accizelor în conformitate cu calendarul convenit cu UE.

România, în top-ul ineficienței

În momentul de față, România este una dintre țările cu cel mai mare TVA la carne din Europa, după Ungaria – 27%, şi Danemarca – 25%. În schimb în Irlanda şi Marea Britanie TVA-ul  la carne este 0, fapt care, la finalul anului trecut, îl făcea pe  Mihai Vișan, fostul Director Executiv al Asociației Române a Cărnii să scrie la finalul anului trecut în Buletinul asociației: „Statele europene taxeazã redus alimentele din două motive majore: bun simţ faţã de consumatori şi simţ economic faţă de piaţă şi fisc. Sistemul este simplu şi generalizat, fără dantelării.”

La rândul său, la momentul reducerii TVA-ului la pâine, actualul purtător de cuvânt al ARC și Președinte al federației ProAgro, Alex Jurconi, făcea legătura dintre nivelul ridicat al acestei taxe și una dintre cele mai grave efecte constatate în utlimii doi ani, creșterea până la limite de nesuportat a evaziunii fiscale:  „Sigur că noi ştim cine sunt evazioniştii, dar nu putem arăta noi cu degetul şi nu ţine de atribuţiile noastre să demonstrăm acest lucru, ci de autorităţile statului. Nu noi trebuie să arătăm cu degetul evazioniştii, noi putem arăta autorităţilor cum să caute evaziunea. Trebuie creat un sistem de antifraudă fiscală, pentru că sunt operaţiuni care nu sunt deloc înregistrate. Eventuala amânare a reducerii TVA pentru alimentele de bază și, în special pentru produsele din carne, este în detrimentul consumatorului și al producătorilor și procesatorilor dar, credem noi, şi al statului care pierde ca urmare a restrângerii consumului şi, implicit, al activităţii economice generatoare de taxe.

Dar, pentru binele sectorului, unii actori ai pieței consideră că simpla reducere a TVA-ului pentru produse nu e de ajuns. De exemplu, domnul Viorel Marin, Președinte al ANAMOB: ”Mai avantajos pentru statul român este TVA-ul de 9 la sută pe toată filiera de produs, decât taxarea inversă. 9 este mai mare decât 0, orice este mai mare decât 0”.

Nimeni nu e pesimist

În completarea imaginii generale, am adresat două întrebări și altor manageri din sectorul românesc de procesare a cărnii. Iată întrebările dar și răspunsurile:

1: Care credeți că vor fi beneficiile pentru sectorul de carne din România, dacă se va decide reducerea TVA-ului de la 24, la 9 %?

2: Care vor fi consecințele acestei decizii pentru compania pe care o conduceți?

 Dr Bodea Gheorghe, Director General AVE IMPEX –SATU MARE

R1: Pentru întreaga industrie, reducerea TVA-ului la produsele din carne până la nivelul similar pâinii, adică, până la 9 %, ar însemna reducerea semnificativă a comerțului cu carne fără acte, deci, reducerea evaziunii.

R2: Pentru Ave Impex, reducerea TVA-ului ar determina creșterea vânzărilor și o mai bună stabilitate a prețurilor pe piață.

Grigore Horoi, Președinte Agricola

R1: Suntem de părere că România poate progresa foarte repede doar «copiind» ce au făcut deja țările avansate. A se vedea că, doar cu mici excepții, cota TVA la produsele alimentare este diferențiată în marea majoritate a țărilor europene. În primul rând, nu este exclus ca prețul plătit de consumatori să fie mai mic. Legea în sine nu poate obliga la scăderea prețului, dar e de ajuns ca un producător să facă asta iar ceilalți, pentru a vinde, să procedeze la fel.

R2: Pe de altă parte, dacă prețul ar fi mai mic, rulajele ar crește. De curând, la întâlnirea “Isărescu și prietenii” s-a arătat că sursele de creștere economică a Românei sunt un consum intern mai mare, investiții mai multe și exportul. Reducerea evaziunii fiscale sufocante este un alt beneficiu major atras de o asemenea măsură. Ori, pentru operatorii economici corecți din acest sector, sufocarea poate produce deces!!! Nu trebuie negljat faptul că TVA în cotă foarte mare reduce «spațiul» de ajustare a prețului atunci când condițiile economice sunt nefavorabile și se impune asta. A se vedea, în cazul producătorilor de păsări și animale, costul foarte, foarte mare al resurselor de bază (2009 vs. 2012: +145% la cereale; + 55% la șrot de soia; + 91% la ulei), în vreme ce prețul la produsul finit a putut crește doar cu + 17%, acoperind doar inflația!   

Dir. ec. Narcisa Nicșan Caciur, SC NICȘAN CĂLINEȘTI SRL

R1: Dacă se va decide reducerea TVA în sectorul de carne, acest lucru va avea un impact pozitiv în ceea ce privește creșterea vânzărilor,  deci, consumul și producția vor crește. 

R2: Pentru compania noastră, diminuarea nivelului de TVA ar însemna, în primă fază, plata unor taxe mai mici și un rulaj de marfă mai mare.

Diana Crăciunescu, Director General SC DIANA SRL

R1: Așa cum se dicută deja în mediile economice, beneficiile vor fi aceleași cu cele așteptate de la scăderea taxei pe valoare adăugata pe lanțul de producție a pâinii. Cu toții sperăm că există modelări științifice serioase, care au precedat această decizie, previzionând consecințele ei: scăderea prețului la produsul final și accesul mai multor consumatori la el, pe de o parte, și scoaterea la suprafață a producției ilicite, cea care poate compromite calitatea produselor finale, cum se știe deja. Deci, așteptăm ca mai toată lumea, efectele pozitive previzionate în spatele scăderii taxei la pâine și ne pregătim pentru extinderea deciziei pe întregul lanț al produselor din carne.

R2: Este posibil ca decizia de a scădea taxa pe valoare adăugată pe lanțul produselor din carne, să dea acces unei număr mai mare de consumatori la aceste produse. Consumul mai multor unități de produs înseamnă o creștere a volumului producției și, pe întregul lanț, dezvoltare. Capacități de producție mai mari, locuri de muncă mai multe. Acesta este înțelesul pe care firma noastră l-a dat întotdeauna puținelor îngăduințe fiscale care au apărut. Aducerea în legalitate a producătorilor iliciți nu poate decât să elimine de pe piață concurența neloială la nivelul prețurilor. Calitatătea îndoielnică a produselor ce vin de pe piața nefiscalizată periclitează încrederea în întrega producție de carne, cum s-a văzut în câteva rânduri, în trecutul apropiat. Istoria de peste 20 de ani a companiei noastre arată că Diana a mizat întotdeauna pe dezvoltare păstrând calitatea bună a produselor indiferent de concurența pe care a întâlnit-o pe piețe. Deci, calitate la prețuri accesibile și locuri de muncă mai multe. Acestea pot fi consecințele.

Scăderea TVA va ieftini produsele la raft

Având în vedere cele arătate mai sus, dacă cineva din Ministerul de Finanţe ar avea curiozitatea de a vedea care au fost efectele ”benefice” ale creşterii TVA şi ar pune toate datele într-un model economic de calcul al efectelor în economie, va avea cu siguranţă surpriza de a vedea că ”beneficiile” au fost înghiţite de efectele negative ale măsurii.

În aceste condiţii, scăderea TVA la carne şi produse din carne ar putea fi măsura benefică atât de căutată de guvernele ultimilor ani pentru a reporni motorul sectorului.  Şi în ciuda unor păreri exprimate în presă sau în mediul economic prin care se spune că scăderea TVA nu se va vedea în preţurile de la raft, există şanse reale ca, în fapt, să se producă efectul sperat de toți: scăderea preţului produselor.

Diminuarea TVA pentru alimentele de bază va reduce preţurile cu cel puţin o cincime. Competiţia între producătorii din industria cărnii este fantastică în acest moment. Capacităţile de producţie sunt în acest moment de zece ori mai mari decât cererea de pe piaţă”, declara Radu Timiş, proprietar al producătorului de mezeluri CrisTim şi Vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii, la ediția din acest an a Conferinței Internaționale Meat & Milk.

REWE a deschis un nou magazin Penny Market în Fundulea
Autor: meatmilk  /   joi, 4 octombrie 2018

(Comunicat) REWE România continuă planul de extindere și deschide un nou magazin Penny Market în Fundulea. Astfel, rețeaua de magazine ajunge la 226 de spații deschise.   Magazinul Penny Market din Fundulea are un spațiu de vânzare de 795,6 m2 și o echipă de 16 angajați ce va fi alături de clienți zi de zi, de luni până...

C.C a aprobat preluarea magazinelor Adivin 95 de către Mega Image
Autor: meatmilk  /   joi, 27 septembrie 2018

(Comunicat) Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Mega Image SRL a preluat trei magazine ce aparțin companiei Adivin’95 SRL.   Mega Image, parte a Grupului Ahold Delhaize, activează în România, în cea mai mare parte, în sectorul comerțului cu amănuntul de bunuri de consum curent. Din magazinele Mega Image,...