Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Comerțul ”de duminică”, eșec total în Ungaria

Autor: Maria Demetriadjoi, 14 aprilie, 2016

Legea prin care guvernul ungar a interzis marilor retaileri să vândă în zilele de duminică a fost retrasă mai repede decât a fost adoptată. Partidul de guvernământ s-ar putea să fi evitat astfel o sinucidere politică asistată de chiar unul dintre partenerii săi, informează Ziarul financiar.
Când în Ungaria a fost intro­dusă, în martie anul trecut, interdicţia pentru marii retaileri de a vinde duminica, maganizele, sindicatele şi unii analişti s-au întrecut să facă previziuni care mai de care mai pesimiste. Se vorbea despre pierderea a 10.000 -15.000 de locuri de muncă, de  majorarea cheltuielilor gu­ver­nului pentru ajutoare de şomaj şi de re­ducerea veniturilor bugetare din colectarea impozitului pe profit şi din TVA.

 

Între timp, marii retaileri s-au adaptat, au majorat programul de lucru şi au vândut mai mult în restul săptămânii şi prin urmare decizia nu a avut un impact negativ asupra lor. Pentru salariaţii magazinelor mari, im­pactul este mixt. Au fost concedieri la înce­put, dar lanţurile de magazine s-au extins şi au reluat angajările. În schimb, orele suplimentare au fost plătite mai slab decât cele din programul de lucru de duminică.

Printre cei mai mari beneficiari ai acestei legi au fost benzinăriile, care şi-au diversificat rapid gama de produse vândute la raft. Cel mai mare pierzător este chiar partidul de guvernământ, cel care a aprobat legea: circa două treimi din unguri nu sunt de acord cu interdicţia şi aceasta s-ar fi putut vedea într-un referendum pentru retragerea ei, iniţiat de opoziţie.

 

Cum a ajus Fidesz, partidul de guvernă­mânt, să adopte legea pentru a o retrage după un an şi eforturile de a iniţia un refe­rendum contra ei sunt poveşti interesante.

Ideea de a interzice marilor magazine să vândă în zilele de duminică a fost sugerată de Partidul Popular Creştin Democrat, un partener mic în coaliţia  de guvernare, încă din 2011, se arată într-o analiză a Euro­found, o agenţie a Comisiei Europene. Mi­nisterul economiei s-a opus atunci pro­punerii de teama impactului negativ pe care l-ar avea asupra businessului. Guvernul s-a opus din nou în 2014, dar a început să dea atenţie proiectului după ce acesta a fost modificat pentru a ajuta magazinele mici. Scopul proiectului era de a-i lăsa pe salariaţii din retail să se odihnească duminica, pentru a-şi proteja sănătatea fizică şi mintală.

 

În lege se prevede clar că „deoarece familiile sunt considerate cele mai im­portante elemente dintr-o societate, interesele lor ar trebui să primeze în faţa activităţii comerciale”. Aceasta era teoria. În practică, populaţia a început să-şi facă cea mai mare parte a cumpărăturilor joia şi vinerea, iar cei mai mulţi dintre salariaţii din retail, deşi aveau garantat liber duminică, s-au văzut nevoiţi să muncească mai mult în celelalte zile ale săptămânii. În plus, mulţi au pierdut bonusurile plătite pentru munca de duminică. Legea nu interzice magazinelor să stea deschise duminică, ci activitatea de vânzare. Pentru cei care munceau totuşi în zilele de duminică, salariul se dubla – înainte de introducerea legii, bonusul era de 50%. Orele suplimentare din cursul săptămânii erau plătite cu 30% mai mult.

 

Unii observatori cred că interdicţia reprezintă lupta tradiţionaliştilor creştin-democraţi contra marilor lanţuri de retail, iar aceştia au găsit oportunitatea de a pune presiuni pe Fidesz când premierul Viktor Orban îşi pierdea rapid din popularitate (o astfel de cauză este decizia de a introduce o taxă pe traficul pe internet).

KDNP, partidul creştin-democrat, are 23 de voturi în parla­ment. Se prea poate ca liderii KDNP să-l fi ameninţat pe Orban că dacă nu le face pe plac nu-i vor mai oferi sprijin parlamentar atunci când va avea cea mai mare nevoie, potrivit Hungarian Spectrum.

 

Interdicţia a fost extrem de nepopulară şi atunci când a fost introdusă şi după un an de la aplicarea ei. Partidul socialist de opo­ziţie a căutat să profite de aceasta iniţiind un referendum contra legii. Socialiştii au avut de fapt două iniţiative introduse pentru aprobare, adică două întrebări, variaţii pe aceeaşi temă, pentru a se asigura că măcar una va avea succes.

Depunerea cererii pentru referendum s-a dovedit o adevărată aventură pentru parlamentarul socialist István Nyakó. Curtea Supremă a stabilit pe 7 martie că Nyakó a fost împiedicat fizic pe 23 februarie de mai mulţi bărbaţi solizi şi chelioşi să predea Comisiei Naţionale Electorale docu­mentele privind iniţiativa de referendum. Cu o săptămână mai devreme, potrivit Bu­da­pest Business Journal.

 

Cu o săptămână mai devreme, Comisia Naţională Electorală a admis că drepturile lui Nyakó au fost încălcate când câţiva indivizi l-au bruscat la intrarea în clădirea unde trebuia să depună cererea.

Indivizii păreau că ajută un personaj cunoscut ca „doamna Erdosi”, venită tot cu o cerere pentru un referendum privind comerţul de duminică. Spre deosebire de Nyakó, doamna Erd?si a prezentat un document cu o retorică foarte complicată şi o întrebare ambiguă. Cererea ei a fost acceptată pentru că a ajuns prima. Socialistul n-a mai apucat s-o depună pe a lui. Depre Erdosi se spune că este soţia unui fost primar Fidesz. Presa specula la acea dată că bărbaţii chelioşi sunt angajaţi ai unei firme de pază aparţinând unui om de afaceri apropiat liderilor Fidesz. Cererea lui Nyakó a fost aprobată până la urmă de Curtea Supremă, care a inversat decizia Biroului Electoral.

 

Partidului Fidesz a avut nevoie de mai puţin de 24 de ore pentru a-şi anunţa intenţia de a retrage legea, pentru a introducere propunerea în parlament, pe care-l domină, pentru a dezbate şi vota retragerea. 163 de parlamentari au fost de acord cu propunerea partidului de guvernământ, 11 s-au abţinut şi doi s-au opus. Totul s-a întâmplat la începutul acestei săptămâni.

The Economist crede că votul popular privind comerţul de duminică ar fi fost atât de periculos pentru guvern încât acesta a anunţat, pentru a abate atenţia publicului, un alt referendum, despre acceptarea cotelor obligatorii de refugiaţi.

Între timp, socialiştii au declarat că vor continua să strângă cele 200.000 de semnături necesare pentru organizarea referendumului lor.

 

Pentru retaileri, 2015 nu a fost un an rău. Datele biroului de statistică arată că vânzările le-au crescut cu 5,6% în volum. Cifrele sugerează că după introducerea interdicţiei pentru marile magazine de a vinde duminica, populaţia a frecventat mai des magazinele mici. Cel mai mare avans al veniturilor l-au înregistrat comercianţii de alimente. În schimb, şi-au văzut vânzările scăzând vânzătorii de piese auto, notează Portfolio.hu. Sectorul de retail a adăugat 300 de locuri de muncă în ultimul an şi au rămas 6.300 de posturi vacante. Dar aceasta după ce lanţurile de retail s-au adaptat la noile condiţii. Din februarie 2015, ultima lună fără restricţii, până în mai acelaşi an numărul locurilor de muncă din retail şi vânzări en gros s-a diminuat cu 3.000, potrivit Népszabadság. În retail au dispărut în acea perioadă 2.600 de locuri de muncă. Concedierile au însemnat că numărul orelor suplimentare a crescut cu 70.000 faţă de anul anterior.

 

Ca o anecdotă, acest bilaţ a fost prezentat de guvern, iar în el se pare că este inclus un grafic luat de la Portfolio.hu fără acceptul site-ului maghiar de ştiri economice. Sursa şi alte texte au fost şterse de pe grafic, dar au rămas urme de text. Guvernul a explicat că raportul conţine „un grafic greşit”.

La Alimentaria se pune accentul pe natural si inovator
Autor: Ilie Stoian  /   miercuri, 18 aprilie 2018

Cea mai buna opinie despre actuala editie a targului Alimentaria, care se desfasoara in aceste zile la Barcelona, ti-o poti forma daca vizitezi salonul MultipleFoods, acolo unde sunt adunate companii dintre cele mai diverse, ale caror produse nu sunt caracterizate decat de doua calitati: natural si inovator.   Daca, in zona fructelor de...

În toamnă, la SIAL-Paris, sunt așteptate peste 7.200 de companii din 109 țări
Autor: Ursachi Veronica  /   miercuri, 11 aprilie 2018

Ediția din acest an a târgului SIAL, de la Paris, va avea loc în perioada 21-25 octombrie 2018, acolo unde sunt așteptate să expună peste 7.020 de companii din 109 țări, acoperind întreaga plajă de interes, de la ingrediente, la produse prelucrate, inclusiv produse proaspete.   Dintre cele mai importante Saloane care vor fi...