Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Crește pofta pentru produse premium din carne

Autor: Cristea Romulusmarți, 2 august, 2016

Deși cu un consum, în ansamblu, sub media Uniunii Europene la carne și produse procesate din carne, tendința, cel puțin a ultimilor 2-3 ani, este de creștere, pe toate segmentele. Ieșirea oficială din criza economică, reducerea consistentă a TVA, creșterea salariului minim, inflația negativă care durează de aproape un an, dar și alte aspecte macroeconomice indică, atât la nivel statistic, cât și în percepția consumatorului obișnuit, o creștere ușoară, constantă, a nivelului de trai și a puterii de cumpărare. Iar comportamentul consumatorului se schimbă: devine un pic mai pretențios, deschis la nou și cu preferințe spre produse premium care ajung să schimbe chiar strategiile de marketing ale producătorilor.

 

Piață deschisă, tendințe de recuperare și creșteri

 

Și, cum piața acestor produse nu a atins, cel puțin în România, punctul de maturitate, toate studiile realizate în ultima perioadă, de instituții naționale private sau oficiale și alte transnaționale specializate în cercetarea pieței, relevă o preferință a consumatorului, în special din clasa medie aflată în creștere și a segmentului de populație tânără din ce în ce mai deschisă la nou, de a încerca aproape toate produsele lansate, plus dispoziția din ce în ce mai evidentă de a achiziționa și produse din segmentul înalt calitativ (premium).

 

Formată decenii la rând pe obiceiul de a consuma preponderent carne vrac, produse de măcelărie nu foarte diversificate și ocazional mezeluri tradiționale sau slab calitate și într-un sortiment redus (datorită ofertei limitate și a cererii restricționate de venituri reduse și uniformizate), perioada postdecembristă a adus schimbări evidente. În ultimele două decenii și jumătate, doar perioada crizei economice a înfrânat consumul și producția.

 

Dar, suprapunerea reducerii de TVA la carne și alte produse agroalimentare, peste perioada de creștere economică au relansat atât consumul de carne, cât și producția. Prognozele sunt mai mult decât optimiste pentru următorii ani, creșterile de producție se pliază pe măsurile de reducere a fiscalității aplicate de autorități, iar consumatorii sunt dornici de achiziții și diversificare a gamei de produse consumate.

 

 

Românii, prinși în competiția brandurilor

 

Puțin peste un sfert dintre români (26%) sunt dispuși să încerce produse noi (deci inclusiv mezeluri și alte produse din carne), relevă studiul Nilsen, companie care a analizat comportamentul consumatorilor din 11 țări. Rezultatele studiului sunt cumva confirmate și de reprezentanții români ai producătorilor și distribuitorilor de carne și produse din carne care au constat că, încă din cursul anului trecut, sectorul de procesare al României a trecutîntr-o cu totul altă etapă, o etapă care poate însemna consolidarea afacerilor, creșterea profitului, creșterea satisfacției consumatorilor.

 

Deși analiștii Nilsen consideră că țările cu economii în dezvoltare „pot fi piețe atractive pentru introducerea de produse noi, datorită unei compoziții demografice mai tinere, a unei clase de mijloc în expansiune și a unui apetit puternic pentru lux accesibil (inluzând și porduse premium), în cazul României, doar două din cele trei argumente invocate sunt valabile. Dacă discutăm de o „clasă de mijloc în expansiune” și de „apetitul puternic pentru un lux accesibil”, aceste aspecte sunt reale și rezultă inclusiv din statisticile oficiale. În schimb, „compoziția demografică mai tânără nu se fundamentează în situația României, dacă ținem cont că natalitatea a atins cote alarmant de scăzute în ultimele douădecenii, ajungând la nivelul deceniului trei al secolului trecut. Deci schimbarea comportamentului consumatorului român se bazează, mai ales în ultima perioadă, pe creșterea nivelului de trai și a puterii de cumpărare. Clasa medie, formată preponderent din persone trecute de vârsta de 35 de ani este cel mai probabil promotoarea achizițiilor de produse noi, această categorie fiind predispusă la efectuarea unor cheltuieli suplimentare cu mâncare de mai bună calitate, nu atât datorită reclamelor publicitare invocate tot mai des de analiști, ci mai degrabă, dorinței de a „recupera” perioadele de recesiune economică sau de constrângeri financiare.

 

Ieftinirea, drumul spre alimentație sănătoasă

 

La nivel global sunt câteva atribute ale produselor noi care sunt deosebit de atractive pentru toate grupele de vârstă analizate, potrivit Nielsen. Cele mai atractive sunt produsele accesibile ca preț (23%), convenabile (22%), cu o marcă notorie (21%) și inovatoare (20%). Când vine vorba despre produse pe care consumatorii și le-ar dori dar nu sunt disponibile pe piață, în top apar din nou produsele cu preț accesibil (43%) și convenabile (27%), urmând apoi atribute în legătură cu sănătatea (28%) și alte calități care țin de mediu, de ecologie (26%).

”Ieftinirea produselor din carne a schimbat tendința cumpărătorilor din România în ceea ce privește produsele premium, ceea ce înseamnă o alimentație mai sănătoasă”, aprecia președintele Asociației Române a Cărnii și proprietarul grupului de firme Cris-Tim, Radu Timiș, într-un interviu recent acordat publicației Infoaliment.

 

„Tendința pe care o văd, în mod clar, și care mă bucură personal, este că românii își permit acum să cumpere produse premium, cum ar fi cele crud-uscate. Aceasta înseamnă o alimentație sănătoasă și nutritivă pentru ei, înseamnă o piață mult mai aproape de ce este în țările dezvoltate. Creșterea consumului, atât în calitate, cât și în cantitate, este o veste foarte bună și are ca punct de plecare ieftinirea produselor, datorită reducerii TVA”, a adăugat Radu Timiș.

 

Tradiția și competiția europeană

 

Fie că este vorba de companii cu capital românesc precum Agricola, Angst, Cris-Tim, Vascar, Meda, Diana, Kosarom, Scandia etc., și care promovează permanent produse noi, calitative, dar și de societăți internaționale, precum Hame, cu activități de producție în România, în toate aceste situații, campaniile de lansare a gamelor de produse din carne țin cont în mod constant și de specificul traditional local. Mai mult, produse premium ale acestor companii au certificare europeană de Indicație Geografică Protejată (de exemplu, salamul de Sibiu).

 

Dacă discutăm despre gusturi tradiționale și produse calitative, amintim faptulcă, la jumătatea lunii iunie, companiaVascar a lansatcampania de promovare a sub-mărcii Moldova în Bucate, sub care sunt reunite rețete tradiționale din zona Moldovei, una dintre cele mai reprezentative pentru arta culinară românească. Noua campanie a companiei Vascar poartă genericul „Moldova invită România la masă”.

 

Și, dacă tot discutăm despre apetitiul în creștere al românilor pentru produse premium, trebuie să menționăm că, la aniversarea de zece ani de activitate, Hamé România a lansat gama de produse premium Hamé Select. Compania a dezvoltat local o serie de rețete de calitate superioară, acoperind maimulte segmente din categoria conserve: conserve cu conținut ridicat de carne (95% carne de porc și 92% carne de vita), preparate gata de servit care au la bază rețete cu specific local (ardei umpluți, sarmale, gulaș sau fasole cu costiță sau cârnăciori) și pate de ficat fără coloranți, conservanți sau potențiatori de gust.

FAO: Mai mult lapte, comerț internațional în creștere
Autor: meatmilk  /   joi, 30 august 2018

Potrivit unui comunicat primit de redacția Meat.Milk, producția mondială de lapte în 2018 se estimează că va crește, beneficiind de randamentele așteptate mai mari și numărul de efective de lapte stabile, susținute de vremea favorabilă și marjele de producție îmbunătățite.   Acest lucru este în conformitate cu...

GfK: În România, încrederea consumatorilor a scăzut cu 37,6 %!
Autor: meatmilk  /   miercuri, 14 februarie 2018

(Comunicat) La finalul anului 2017, încrederea consumatorilor în economiile din Europa a continuat să crească ușor. În decembrie, indicele climatului de consum calculat de GfK pentru cele 28 de state din UE a atins valoarea de 21,1 puncte - cea mai ridicată din ultimii 10 ani. La finalul trimestrului al treilea, această valoare era încă...