Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Creşterea struţilor

Autor: Meat MIlkluni, 7 octombrie, 2013

Cu mai bine de 150 de ani în urmă, creşterea struţilor s-a făcut extensiv, însă datorită caracterului economic căpătat de această ramură personalizată avicolă, creşterea se realizează intensiv, în ferme specializate, urmărindu-se atingerea unei greutăţi accesibile tăierii exemplarelor, într-o perioadă cât mai scurtă de la incubaţie. În prezent, creşterea struţilor în ferme reprezintă o industrie în dezvoltare. Există o adevărată industrie în ţări precum: Olanda, Germania, Anglia, Austria, Franţa, SUA, Canada sau Israel. Şi la noi, creşterea struţilor este o afacere profitabilă, dar investitorii sunt puţini şi neîncrezători în profitul deloc neglijabil.

Raţionament economic

Grădina Zoologică din Marsillia a fost spaţiul în care, la începutul secolului trecut, a fost bifat primul succes european în creşterea struţilor. La puţin timp, în 1906, câţiva investitori din Germania importă un număr mare de exemplare şi constată, conform documentării prealabile, că struţii se adaptează oricărui tip de climă, înmulţindu-se cu succes în timpul unor ierni dure, specifice nordului hamburghez.

A trecut totuşi mult timp până să fie aduşi în Europa primii struţi dedicaţi împerecherii, în ferme. Nucleul, format iniţial în Olanda, Slovacia şi Republica Cehă, în 1992, a populat la început lanţurile de ferme formate în aceste ţări. În prezent, struţul domestic este crescut îndeosebi pentru carnea fără grăsimi, pielea de foarte bună calitate şi penajul fin.

Obiectivele actuale ale fermierilor-crescători de struţi vizează:

–         carnea, asemănătoare cu cea de vită, în ce priveşte culoarea şi gustul, având însă un conţinut mult mai redus de colesterol, grăsimi şi calorii;

–         pielea, rezistentă (cea mai rezistentă piele comercializată) şi foarte moale;

–         penele, folosite ca accesoriu la diferite confecţii;

–         ouăle, prezente în alimentaţie şi folosite pentru decoraţiuni interioare;

–         oasele de struţ, măcinate foarte fin sunt folosite în completarea meniului animalelor, reprezentând o sursă sigură de calciu;

–         uleiul de struţ, element cu deosebite proprietăţi terapeutice, este folosit în industria cosmetică.

Ca orice altă afacere derulată într-o fermă, creşterea struţilor trebuie atent planificată. Sistemele de creştere a struţilor se face în ferme sunt multiple, iar acesta este un motiv pentru care fermierii sunt obligaţi să se documenteze şi să deţină cunoştinţe solide despre planificarea afacerii. Opţiunile primare vor stabili limitele capitalului investit pentru început, managementul ce urmează a fi aplicat şi profitul evaluat corect pentru afacerea derulată.

Creşterea păsărilor este foarte rapidă, iar crescătorii trebuie să aibă spaţii pregătite pentru orice condiţii climatice. Deoarece struţii pot fi achiziţionaţi în orice stadiu al dezvoltării, experienţa fermierului este unul dintre punctele forte al afacerii. Fiecare variante de accesare a afacerii cu aceste păsări are avantaje şi dezavantaje specifice. Unul dintre aspectele importante de care trebuie să se ţină cont este urmărirea unui sistem realist de preţuri, unul care să justifice investiţia.

Pentru un calcul realist al recuperării investiţiei, este recomandabilă aplicarea unei rate rezonabile de supravieţuire, pentru struţii cu o vârstă cuprinsă între 1 şi 2 ani, astfel preţul de vânzare se va baza pe valoarea comercială a exemplarelor. Planificată din timp, achiziţionarea stocurilor de struţi pentru împerechere, se va limita la eventualele probleme apărute în ciclurile de reproducţie.

Avantaje, profit, dezavantaje

Creşterea struţilor a fost privită, în ultimii 20 de ani, drept o reală schemă de îmbogăţire rapidă. La începutul acestui “trend” de creşterea struţilor, puţinii investitori de pe piaţă au constatat că investiţia iniţială poate creşte rapid de aproape zece ori. Timpul poate însă conferi un grad de risc acestui tip de afacere, pe măsură ce numărul păsărilor pentru împerechere creşte constant.

Dintre avantaje, trebuie menţionat în primul rând că struţul nu necesită un spaţiu mare pentru creştere; o pereche de struţi are nevoie de circa 4.000 de metri pătraţi, adăugarea celei de-a treia păsări impunând extinderea suprafeţei la 5.000 de mp. Struţii fac timpuriu pui, cu mai multă regularitate decât alte animale; femela poate să depună ouă la vârsta de doi ani, producând 30-90 ouă/an. Este unul dintre motivele pentru care potenţialul de piaţă al struţului este ridicat.

Ferma de midii Agigea, vinde scoicile cu2 euro pe kilogram
Autor: Maria Demetriad  /   joi, 17 septembrie 2015

România există o singură fermă de midii, la Agigea. Delicioasele scoici se găsesc de vânzare în două lanţuri de hypermarketuri şi în câteva restaurante de pe Litoral, la un preţ de aproximativ 2 euro pentru un kilogram. Cele mai importante detalii: midiile sunt româneşti şi mereu proaspete.   Mirel Crivăț a pus pe...

Înființarea și exploatarea unei ferme de nurci
Autor: Aura Alexa Ioan  /   vineri, 29 mai 2015

În România, o afacere care se dovedeşte profitabilă, a fost foarte puţin dezvoltată: cea a fermelor de animale de blană! Asta nu a însemnat că olandezii, mari crescători de animale de blană, nu au “mirosit” această oportunitate, începând deja să îşi mute afacerile de acest gen în România, pentru a nu fi în permanență sub...