Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Culturi furajere succesive

Autor: Meat MIlkmiercuri, 18 iunie, 2014

Culturile furajere succesive sau “în mirişte” reprezintă o importantă sursă de obţinere a furajelor realizându-se, pe o astfel de suprafaţă de teren, două sau chiar trei recolte pe an. De regulă, plantele furajere energetice se cultivă în ogor propriu, situaţie în care resursele termice disponibile pe parcursul anului sunt valorificate parţial.

 

 

Successive feed crops

Successive feed crops are an important source for obtaining feed from one land area, two or even three crops a year. Typically, energetically feed plants are cultivated on site, situation in which thermal resources available throughout the year are partially recovered.

 

Cerinţe principale faţă de mediu

 

Pentru o valorificare mai eficientă a factorului termic se iau în considerare, cu precădere, culturile de toamnă, care eliberează terenul pe parcursul primăverii şi până la mijlocul verii, după care pot urma culturi succesive. Acest sistem de două culturi pe an cere eforturi mai mari decât atunci când plantele furajere anuale se cultivă pe ogor propriu obţinându-se, în schimb, plusuri însemnate de producţie, care conduc la o valorificare mai eficientă a fondului funciar.

 

Cercetările întreprinse în sudul ţării, în regim irigat, au evidenţiat la porumbul pentru siloz posibilitatea obţinerii în cultură succesivă a unor producţii apropiate de cele realizate în ogor propriu (85-90%), când suma temperaturilor active depăşeşte 200 grade Celsius, de la semănat la recoltare.

 

 

 

Când semănatul în cultură succesivă se face mai târziu şi până la recoltare se însumează 100 grade, porumbul pentru siloz produce 65-80% din producţia ce se obţine în ogor propriu, fapt care conduce însă la eficienţa a două culturi anuale. Alte plante furajere care se pot semăna în cultură succesivă sunt sorgul zaharat, iarba de Sudan şi meiul furajer.

 

Obţinerea rezultatelor menţionate este determinată de cel de-al doilea factor esenţial: asigurarea necesarului de apă, pe tot parcursul perioadei de vegetaţie. Sub acest aspect, cercetările întreprinse, în regim irigat, în Câmpia Dunării, Dobrogea, sudul Moldovei şi Câmpia Banatului au arătat că, pentru a se obţine producţii economice, plantele au nevoie de 380-420 mm apă. Cum în zonele la care facem referire, în condiţii naturale, se asigură natural aproximativ 200-250 mm de apă, se înţelege că practicarea culturilor succesive este condiţionată de un regim irigat.

 

În zonele colinare, asigurarea resurselor termice pentru culturi succesive este posibilă după culturi furajere anuale timpurii, care se recoltează pe parcursul primăverii. În aceste zone, necesarul de apă al plantelor este asigurat în proporţie variabilă, de la un an la altul, fapt ce se reflectă în obţinerea unor producţii fluctuante. În schimb, după cerealele de toamnă, resursele termice sunt mai modeste, iar satisfacerea cerinţelor pentru apă este destul de nesigură.

 

În regim irigat, în Câmpia Dunării, Dobrogea, sudul Moldovei şi Câmpia Banatului, porumbul pentru siloz se comportă bine în cultură succesivă, după două recolte de raigras aristat, după orz de toamnă recoltat ca plantă întreagă (pe parcursul formării boabelor), după rapiţa furajeră. În aceste condiţii, hibrizii cei mai productivi sunt cei semitardivi.

 

 

 

După orzul pentru boabe şi după primele suprafeţe eliberate de grâu, hibrizii de porumb semitimpuriu ajung în faza optimă de recoltat pentru siloz şi dau producţii mari, până la primele brume.

 

După orz şi grâu de toamnă, sorgul zaharat şi iarba de Sudan (semănate până la mijlocul lunii iunie) produc 1-2 recolte abundente, care se folosesc direct în furatare sau se conservă prin însilozare. Soiurile de iarbă de Sudan cele mai productive sunt Sonet şi Sirius. După ultimele suprafeţe eliberate de grâu, meiul furajer asigură o producţie economică, soiul cel mai productiv fiind Mărgărit. În a doua jumătate a lunii iunie se poate semăna şi rapiţa furajeră, folosind soiurile Rafina şi Ratona.

 

În zonele neirigate din sudul ţării, culturile succesive furajere pot fi semănate numai în anii în care, la pregătirea patului germinativ sau în preajma semănatului, solul este bine aprovizionat cu apă, în stratul de 0-50 cm. În aceste condiţii, culturile succesive sunt sigure după culturi principale, care eliberează terenul primăvara (secara furajeră sau borceagurile).

 

Tehnologia obţinerii culturilor

 

La toate culturile succesive fertilizarea se face exclusiv cu îngrăşăminte azotate, îngrăşămintele fosfatice aplicate culturii principale satisfăcând şi cerinţele culturilor succesive. Porumbul pentru siloz, semănat în regim irigat până la mijlocul lunii iunie, valorifică eficient dozele mai mari de azot (N120-130). Când semănatul se face în epoci întârziate, dozele moderate de azot (NgO-90) sunt mai bine valorificate. În aceste condiţii, iarba de Sudan se fertilizează cu N60-70, iar meiul furajer şi rapiţa furajeră cu N40-50.

 

După secara furajeră, borceaguri şi rapiţa furajeră pregătirea solului se face, de preferinţă, prin lucrări repetate cu grapa cu discuri (2-3 treceri), ultima lucrare executându-se în agregat, cu tăvălugul.

 

 

 

Când planta premergătoare este o cereală de toamnă, după eliberarea terenului de paie este indicată arderea miriştii. Prin această intervenţie, se uşurează pregătirea patului germinativ.

 

Când cultura succesivă este urmarea a 1-2 coase de raigras aristat, pregătirea solului devine puţin mai dificilă. Spargerea ţelinei se face printr-o lucrare efectuată cu grapa cu discuri de mare capacitate (GD 4,2), urmată de 2-3 lucrări repetate cu grapa cu discuri de capacitate medie (GD 3,2). Pregătirea solului se poate realiza şi printr-o arătură executată la adâncimea de 20-22 cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată, după care pregătirea patului germinativ se face prin lucrări repetate cu grapa dotată cu discuri în agregat.

 

Epoca de semănat are un rol esenţial în obţinerea unor producţii economice. Fiecare zi de întârziere la semănat prelungeşte recoltarea, în toamnă, cu 3-4 zile reducând semnificativ nivelul producţiei. În regim irigat, hibrizii semitardivi de porumb se pot semăna până la 20-25 iunie, hibrizii semitimpurii până la 1 iulie, iar hibrizii timpurii până la 5 iulie. Sorgul zaharat se poate semăna până la 20 iulie, iar rapiţa furajeră până la 25 iulie. În zonele din sudul ţării, în regim neirigat, în anii relativ umezi, iarba de Sudan şi hibrizii de sorg se pot semăna până cel mai târziu la 1 iulie.

 

Densitatea optimă de semănat a porumbului pentru siloz este de 70-80 mii plante/ha, în regim irigat, respectiv 50-60 mii plante/ha, în regim neirigat. Sorgul zaharat se seamănă cu o densitate de 120-140 mii plante /ha, în timp ce iarba de Sudan este semănată cu norme de sămânţă (35 kg/ha). Aceiaşi reţetă este aplicată meiului (23-25 kg/ha) şi rapiţei furajere (10-12 kg/ha). Porumbul şi sorgul zaharat se seamănă în rânduri distanţate (70 cm), iarba de Sudan, hibrizii de sorg şi meiul în rânduri normale (12,5 cm), iar rapiţa furajeră în rânduri la 25 cm.

 

Combaterea buruienilor la porumbul pentru siloz, semănat în cultură succesivă, se face la fel ca în ogor propriu. La iarba de Sudan, hibrizii de sorg şi la mei, buruienile dicotiledonate se combat cu sare DMA (1,2-1,5 l/ha) sau cu alte produse de ierbicid similare.

 

Irigarea culturilor succesive este o măsură tehnologică deosebit de eficientă, iar prima udare se aplică imediat după semănat, cu o normă de 30-40 mm. Udările ulterioare se aplică la intervale de 12-14 zile, cu norme de 50-60 mm, completând deficitul hidric.

Cargill: Consumatorii solicită suplimente naturale pentru animale
Autor: Mircea Demeter  /   miercuri, 21 februarie 2018

Un sondaj privind dorințele consumatorilor, comandat de producătorul american Cargill, a dezvăluit preocuparea din ce în ce mai mare, în special printre milenieni, atât pentru sănătatea digestivă, cât și pentru bunăstarea animalelor și în special a modului în care acestea sunt hrănite.   Studiul intitulat...

Vitamina A în furajele bovinelor protejează împotriva alergiei la lapte
Autor: meatmilk  /   vineri, 16 februarie 2018

Potrivit Scientific Reports, un studiu efectuat de Institutul de Cercetări Messerli, Viena, Meduni Viena și Universitatea din Viena a arătat că adaosul de vitamina A în furajele vacilor poate ajuta la prevenirea unei reacții alergice la lapte.   Potrivit statisticilor, o alergie reală la lapte apare la aproximativ 3-5% dintre...