Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

De ce vietnamezii și irlandezii pot, iar noi…?

Autor: Nora Marinmiercuri, 4 aprilie, 2018

Ultimele trei rapoarte trimestriale Rabobank, referitoare la piața globală a cărnii de porc, menționează Vietnamul ca una dintre țările care pot determina fluctuația prețului pe mapamond. E drept, Vietnamul are o populație de 91 de milioane de locuitori, în comparație cu România, care nu are decât o populație locală de cca. 18,5 milioane. Și totuși, Vietnamul? Da, Vietnamul. Ei bine, cum de ei au reușit să devină o forță de care trebuie să se țină seama pe plan global, iar România se zbate încă în zona importurilor masive?

 

Alături producției de carne de porc, producția de lapte, dar în Uniunea Europeană: Cum de reușesc irlandezii să fie în Top-ul sectorului mondial al laptelui? Ce au ei diferit față de România? Multe, foarte multe. La aceste întrebări încercăm să răspundem acum, oferindu-vă informații care provin dintr-un studiu publicat în aprilie, de Ipsos Business Consultig, cu trimitere la sectorul suinelor din Vietnam, și de la European Milk Board, care a făcut la finalul lunii martie o analiză a sectorului laptelui și lactatelor din Irlanda. 

 

Intervenția guvernului de la Hanoi

 

Potrivit unei analize efectuate de Ipsos Business Consulting asupra pieței cărnii de porc din Vietnam, aceasta a avut de suportat un regres în perioada 2006-2013, cauzat de precara stare de sănătate a animalelor din fermele industriale sau individuale din țară. Cu toate acestea, același an, 2013, a reprezentat un punct de cotitură, determinat de intervenția în forță a guvernului de la Hanoi, care, e necesar să subliniem, a adoptat sistemul politic al unui comunism de tip chinezesc, cu un unic partid autoritar, însă cu o mare deschidere pentru economia de piață.

 

Zootehnia porcină a jucat un rol integrat în Vietnam, deoarece producția de carne de porc cuprinde aproximativ două treimi din producția totală de carne, fiind susținută de un consum ridicat. Însă, mari epizooti sau epidemii ale febrei porcine cu largă întindere au cauzat pierderi devastatoare pentru fermierii vietnamezi și au ridicat îngrijorări în rândul consumatorilor.

 

Această situație a determinat inițiative guvernamentale pentru a impune vaccinarea împotriva impotriva febrei aftoase si PRRS, dar și luarea altor măsuri. În acest fel, între 2013 și 2016, efectivele de porci din Vietnam au crescut spectaculos, la 54,46 milioane de capete. Acest lucru sugerează o creștere dramatică și spectaculoasă a numărul de scroafe, precum și ameliorarea fermelor de reproducție.

 

Porcul, rege în Vietnam

 

Porcul rămâne carnea dominantă în dieta vietnameză, însemnând 68% din consumul total de carne în 2016. Susținută de creșterea veniturilor și de creșterea populației, cererea de carne de porc și consumul de carne de porc au crescut în mod constant. Astfel, în perioada 2013-2016 consumul pe cap de locuitor de carne de porc a crescut de la 25,3 la 26,5 kilograme pe an.

 

Consumul total de carne de porc produsă local, în 2016, a fost de 2,50 milioane de tone, echivalentul a 35,76 milioane de capete, însemnând aproximativ 75% din producția de carne de porc din Vietnam. Surplusul din producția Vietnamului este exportat oficial în țările vecine, dintre care, cele mai semnificative piețe sunt Hong Kong și Malaezia (aprox. 195.643 porci, în 2016).

 

Un comerț adițional sau, mai precis, clandestin, însă foarte acerb, are loc zilnic la frontiera cu China, porcii vitnamezi ajungând în provinciile Guangxi și Yunnan inclusiv pe rute secrete din timpul războiului cu Statele Unite. În unele raportate sunt menționate cazuri de porci vânduți chinezilor prin tunelurile construite între cele două țări, în timpul războiului.

 

Miza pe ecologie și certificare Global GAP

 

Colateral susținerii masive a fermierilor locali din partea guvernului, oficialii de la Hanoi au impus norme drastice de sănătate animală, mizând pe mai multe măsuri, cum ar fi:

 

  1. Inițiativa ecologică: Zootehnia porcină este o importantă sursă de poluare a apei. Pentru reducerea poluării, guvernul vietnamez a decis punerea în aplicare a unor reglementări stricte cu privire la creșterea animalelor și eliminarea deşeurilor. Fermele au fost forțate să se mute de pe coastă, din zonele de pe malul apei și din zonele apropiate aglomerărilor urbane, până la sfârșitul anului 2016. Mii de fermieri care nu s-au mutat au fost forțați să oprească orice activitate în domeniu.

 

  1. Consolidarea inițiativei: Pentru atingerea scopului de a deveni autosuficient în carnea de porc, Vietnamul a lansat un plan de cinci ani, pentru a moderniza sectorul. Inițial, efectivele au scăzut iar prețul cu amănuntul al carnii de porc a crescut dramatic, ajungând la o valoare totală de peste 4,50 USD pe kg., în iunie 2016. Însă, beneficiind de subvenții la export încă din 2013, prețul de vânzare cu amănuntul al carcaselor de porc vietnamez a fost de 0,60 USD/kg., cu valuta obținută dezvoltându-se fermele de reproducție.

 

  1. Certificare: Toate exploatațiile de porci au fost certificate obligatoriu potrivit standardelor Global GAP.

 

Aceste condiții favorabile au condus la o dublare a efectivelor și a exporturilor: Dacă, în 2013, vânzările zilnice au fost de 17.000 de porci/zi, în 2016 au ajuns la 33.000 de porci/zi, la care se adaugă cca 12,04 milioane de porci din vânzări neînregistrate. În paralel, guvernul vietnamez a apelat la un masiv credit Rabobank. Astfel, la finalul anului 2o20, efectivele de porci din fermele vietnameze vor crește cu încă 40,8 milioane de capete.

 

Vaca de lapte, bun național în Irlanda

 

În 2014, anul în care s-au încheiat cotele, Irlanda avea 1,13 milioane de vaci de lapte, producând 5,8 milioane de tone de lapte, la randamente medii anuale de 5.162 kg/cap. Însă, până în 2017, efectivele irlandeze au crescut la 1,43 de milioane, iar producția a fost estimată la 7,3 milioane de tone (CSO, Irlanda). Mai mult decât atât, aproape tot laptele irlandez este prelucrat. Acest lucru, ca urmare a faptului că în Irlanda există un climat marin umed, fapt care determină, prin tradiție, utilizarea pășunatului de vară, dar și procesarea imediată a laptelui-materie primă. Rezultatul este un accent istoric asupra producției de unt și a brânzeturilor puternic maturate, așadar, a produselor cu profit foarte consistent.

 

Dar, fermierii din Irlanda au norocul de a avea procesatori primari de tip cooperatist, care sunt obligați să ia laptele produs de membrii cooperativelor din care fac parte. Aceasta a permis sectorului producției de lapte să investească pentru a se extinde, știind că vânzările de lapte sunt garantate și știind că va putea face față fluctuațiilor de preț, pentru a asigura o rentabilitate durabilă și pe termen lung a investițiilor.

 

Adoptarea modelului Fonterra

 

Sfârșitul cotelor de lapte în UE a pus sectorul irlandez într-o situație nouă, acceptând interveția vizionară a Noii Zeelande, care încă de atunci exploatează oportunitățile de piață, mai ales pentru a produce lapte praf. Însă, este obligatoriu de amintit că, măcar cu referire la modelul neo-zeelandez, el a fost prezent în sectorul laptelui din Republica Irlanda de zeci de ani, în 2014 acceptându-se investițiile masive ale celor de la Antipozi. Oricum, modelul neo-zeelandez a fost dintotdeauna similar tradiției irlandeze, așa că fermierii din insulă nu au făcut altceva decât să preia elemente de organizare managerială, creșterea animalelor fiind foarte asemănătoare. Ca urmare, acum, Irlanda este singura țară din UE care urmează un sistem similar de producție a laptelui sezonier, după model neo-zeelandez, dezvoltând producția de lapte praf, alături de cea de unt și brânzeturi tari.

 

În același timp, procesatorii primari, fiind cooperative obligate să se aprovizioneze de la membrii producători de lapte, au investit masiv în tehnologii. Potrivit Irish Farmers Journal, până la finalul anului 2017, producția irladeză de lapte praf, alta decât cea asigurată de investițiile neo-zeelandeze, a crescut cu 10%, urmând să crească până în 2020 cu încă 33 %. Majoritatea investițiilor efectuate de procesatori în ultimii ani au fost în capacitatea de uscare, acest lucru sugerând că investiția a fost provocată de ofertă.

 

Pentru a pune acest lucru în context, dacă în 2014, din totalul producției de lapte, 580.000 de litri au fost destinați pentru producția de lapte praf, în 2020, 2.670.000 de litri vor fi destinați acestui segment. Cu alte cuvinte, aproape tot laptele de expansiune va fi transformat în pulberi.

 

Cu toate acestea, ca urmare a intervenției CE pe piața laptelui praf și a fluctuațiilor de preț pentru unt, fără îndoială, producătorii de lactate din Irlanda au avut o  perioadă dificilă, în 2015 și 2016. Însă, urmărirea unui model de producție sezonier, de tip Fonterra, le-a dat irlandezilor posibilitatea de a accesa piețele globale de mărfuri. Sectorul irlandez este într-atât de performant, încât, chiar dacă industria de prelucrare operează pentru o anumită perioadă a anului cu o capacitate de numai 30%, ea nu doar că poate produce pentru piețele mondiale de mărfuri, dar poate și plăti un preț pe termen lung, durabil, fermierilor, iar aceasta, datorită producției de lactate cu profit foarte mare.

 

Sectorul de prelucrare irlandez a avut un succes financiar chiar și în timpul crizelor, deoarece, grație sistemului cooperatist, poate acționa la marjă și la preț, împreună cu furnizorii săi,  fermierii. În acest fel, ansamblul mecanismului este un model sustenabil pentru un sector care dorește să se dezvolte rapid, fiind la însemâna oricui, cu o condiție: Să se asocieze și, mai ales, SĂ ÎNVEȚE SĂ FACĂ AFACERI, nu aranjamente pe colț de masă!

Rabobank: Piața cărnii de pasăre va resimți cel mai mare cutremur
Autor: Nora Marin  /   vineri, 30 martie 2018

Analizând afacerile din primul trimestru al anului 2018, Rabobank opinează că piața internațională a cărnii de pasăre s-ar putea confrunta cu cel mai mare cutremur, cea mai afectată țară urmând a fi Brazilia.   In timp ce cele mai multe industrii au dat rezultate bune in primele 3 luni ale anului, piața cărnii de pasăre a...

FAO: Crizele alimentare și foamea acută se intensifică
Autor: meatmilk  /   vineri, 23 martie 2018

(Comunicat) Aproximativ 124 milioane de persoane din 51 de țări au fost afectate de insecuritate alimentară acută în 2017, cu 11 milioane de persoane mai mult decât în anul precedent – potrivit celei mai recente ediții a Raportului Global privind Crizele Alimentare.   Raportul definește insecuritatea alimentară acută ca și...