Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close

Depozitarea conservelor de carne

Autor: Meat MIlkmiercuri, 28 august, 2013

Ambalajul, ca însoţitor al mărfii pe tot circuitul producător-consumator, trebuie să îndeplinească o multitudine de cerinţe, grupate în funcţii principale, printre care conservarea şi depozitarea produselor conservate. Depozitarea conservelor de carne reprezintă toate activităţile tehnice şi organizatorice legate de amplasarea acestui tip de produs într-un spaţiu fix sau mobil.

Închise în recipienţi şi încăperi

Depozitarea conservelor de carne se face prin stivuirea directă a cutiilor sau ambalajelor cu cutii, pe coloane sau piramide, aşezate pe grătare. Între stive se lasă loc liber de trecere, dar stivuirea se face pe sortimente şi loturi de fabricaţie, pentru a uşura livrarea, aceasta trebuind realizată în ordinea vechimii loturilor. Lucrătorii comerciali ordonează conservele după clasificarea merceologică (grupe, subgrupe, sortimente). Tot ei au obligaţia respectării/verificării vecinătăţilor admise şi a ordinii intrării conservelor în depozit.

Totodată, în timpul depozitării, trebuie respectaţi strict următorii parametri:

temperatura cuprinsă între 2 şi 20 grade Celsius;

-umiditatea maximă 75%. Peste prag, umiditatea favorizează procesul de ruginire a cutiei, iar pentru a evita acest lucru se optează pentru depozite uscate şi ventilate.

Principalul risc asociat conservelor de carne este prezenţa lui Clostridium botulinum. Durata depozitării variază în funcţie de sortiment, dar în niciun caz nu va fi mai mare de 24 de luni. Cutiilor care vor fi depozitate mai mult timp li se va aplica un tratament special, care constă în ungerea la exterior (un strat protector, care previne ruginirea) sau prin cufundare în baie de ulei mineral cald.

Bombajul fizic sau aparent este consecinţa umplerii excesive a cutiilor, a folosirii unor capace din tablă prea subţire sau prea elastică, acumulării de gaze în ţesuturile produsului, măririi tensiunii gazelor din recipient, ca urmare a transportului şi păstrării conservelor în zone cu atmosferă caldă. Uneori, bombajul poate să apară din cauza fermentării anterioare sterilizării conservelor sau nerealizării, în interiorul cutiei, a unui vid suficient. Acest tip de bombaj nu se accentuează la termostatare şi depozitare, iar la verificarea bacteriologică a conţinutului nu sunt puşi în evidenţă germenii vii.

Bombajul chimic al conservelor de carne de porc este un defect rar întâlnit şi se datorează acumulării de hidrogen, ca urmare a fenomenului de coroziune. Paralel cu arcuirea sau bombarea capacelor, apare şi un conţinut ridicat de fier şi staniu în produs. Bombajul chimic este influenţat de: porozitatea stratului de cositor şi de grosimea acestuia, prezenţa oxigenului în recipient, depozitarea conservelor la temperatură ridicată sau răcirea insuficientă a conservelor.

Bombajul poate fi evitat dacă: închiderea recipientelor are loc sub vid, se folosesc cutii lăcuite, cutiile se răcesc rapid după sterilizare, se evită şocurile mecanice în timpul transportului, se respectă temperatura de depozitare (max. 20 grade Celsius).

Măsuri sanitare veterinare

Conform normelor specifice în vigoare, agenţii economici au obligaţia să efectueze un examen sanitar veterinar, pentru a putea depozita şi comercializa conservele de carne. Pentru aceasta, agentul economic va preda DSVSA locale 0,1% din producţia de conserve, în scopul examinării de laborator. De asemenea, agentul economic păstrează (ca şi contraprobă) exemplare din acelaşi lot de conserve. Până la emiterea şi primirea rezultatelor de laborator, lotul de conserve nu se comercializează.

La examenul de laborator se aplică:

–         verificarea (in)existenţei bombajului biologic;

–         examenul bacterioscopic (determinarea numărului de bacterii);

–         culturi (inseminare artificială)

–         examenul fizico-chimic;

–         verificarea prezenţei gazelor sau a petelor de corodare;

–         examenul organoleptic;

–         examenul toxicologic.

După efectuarea acestor examene, DSVSA locală dă un verdict asupra condiţiilor de depozitare, desfacere şi consum. După golire şi deconectare, depozitele frigorifice se spală cu detergenţi şi se dezinfectează cu clorură de amoniu.

Alege produse profesionale de refrigerare de la TC România
Autor: meatmilk  /   vineri, 25 ianuarie 2019

(Comunicat) De la firma TC Romania nu numai ca se pot achizitiona echipamente pentru supermarketuri, depozite, productie de alimente, cafenele si restaurante,  compania ofera si un ciclu complet de servicii necesare pentru a lansa astfel de produse frigorifice.   Avand in vedere ca aceste echipamente frigorifice sunt proiectate pentru...

TC România: Cum se întrețin corect vitrinele frigorifice
Autor: meatmilk  /   joi, 17 ianuarie 2019

(Comunicat) Există anumite sfaturi de utilizare simple pentru ca echipamentele de refrigerare, mai ales vitrinele frigorifice, achiziționate de la TC România, să vă deservească pentru o perioadă lungă, fără probleme care să necesite reparații complexe și costisitoare.   Întreținerea corectă a echipamentelor producătoare...