Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Depozitarea conservelor de carne

Autor: Meat MIlkmiercuri, 28 august, 2013

Ambalajul, ca însoţitor al mărfii pe tot circuitul producător-consumator, trebuie să îndeplinească o multitudine de cerinţe, grupate în funcţii principale, printre care conservarea şi depozitarea produselor conservate. Depozitarea conservelor de carne reprezintă toate activităţile tehnice şi organizatorice legate de amplasarea acestui tip de produs într-un spaţiu fix sau mobil.

Închise în recipienţi şi încăperi

Depozitarea conservelor de carne se face prin stivuirea directă a cutiilor sau ambalajelor cu cutii, pe coloane sau piramide, aşezate pe grătare. Între stive se lasă loc liber de trecere, dar stivuirea se face pe sortimente şi loturi de fabricaţie, pentru a uşura livrarea, aceasta trebuind realizată în ordinea vechimii loturilor. Lucrătorii comerciali ordonează conservele după clasificarea merceologică (grupe, subgrupe, sortimente). Tot ei au obligaţia respectării/verificării vecinătăţilor admise şi a ordinii intrării conservelor în depozit.

Totodată, în timpul depozitării, trebuie respectaţi strict următorii parametri:

temperatura cuprinsă între 2 şi 20 grade Celsius;

-umiditatea maximă 75%. Peste prag, umiditatea favorizează procesul de ruginire a cutiei, iar pentru a evita acest lucru se optează pentru depozite uscate şi ventilate.

Principalul risc asociat conservelor de carne este prezenţa lui Clostridium botulinum. Durata depozitării variază în funcţie de sortiment, dar în niciun caz nu va fi mai mare de 24 de luni. Cutiilor care vor fi depozitate mai mult timp li se va aplica un tratament special, care constă în ungerea la exterior (un strat protector, care previne ruginirea) sau prin cufundare în baie de ulei mineral cald.

Bombajul fizic sau aparent este consecinţa umplerii excesive a cutiilor, a folosirii unor capace din tablă prea subţire sau prea elastică, acumulării de gaze în ţesuturile produsului, măririi tensiunii gazelor din recipient, ca urmare a transportului şi păstrării conservelor în zone cu atmosferă caldă. Uneori, bombajul poate să apară din cauza fermentării anterioare sterilizării conservelor sau nerealizării, în interiorul cutiei, a unui vid suficient. Acest tip de bombaj nu se accentuează la termostatare şi depozitare, iar la verificarea bacteriologică a conţinutului nu sunt puşi în evidenţă germenii vii.

Bombajul chimic al conservelor de carne de porc este un defect rar întâlnit şi se datorează acumulării de hidrogen, ca urmare a fenomenului de coroziune. Paralel cu arcuirea sau bombarea capacelor, apare şi un conţinut ridicat de fier şi staniu în produs. Bombajul chimic este influenţat de: porozitatea stratului de cositor şi de grosimea acestuia, prezenţa oxigenului în recipient, depozitarea conservelor la temperatură ridicată sau răcirea insuficientă a conservelor.

Bombajul poate fi evitat dacă: închiderea recipientelor are loc sub vid, se folosesc cutii lăcuite, cutiile se răcesc rapid după sterilizare, se evită şocurile mecanice în timpul transportului, se respectă temperatura de depozitare (max. 20 grade Celsius).

Măsuri sanitare veterinare

Conform normelor specifice în vigoare, agenţii economici au obligaţia să efectueze un examen sanitar veterinar, pentru a putea depozita şi comercializa conservele de carne. Pentru aceasta, agentul economic va preda DSVSA locale 0,1% din producţia de conserve, în scopul examinării de laborator. De asemenea, agentul economic păstrează (ca şi contraprobă) exemplare din acelaşi lot de conserve. Până la emiterea şi primirea rezultatelor de laborator, lotul de conserve nu se comercializează.

La examenul de laborator se aplică:

–         verificarea (in)existenţei bombajului biologic;

–         examenul bacterioscopic (determinarea numărului de bacterii);

–         culturi (inseminare artificială)

–         examenul fizico-chimic;

–         verificarea prezenţei gazelor sau a petelor de corodare;

–         examenul organoleptic;

–         examenul toxicologic.

După efectuarea acestor examene, DSVSA locală dă un verdict asupra condiţiilor de depozitare, desfacere şi consum. După golire şi deconectare, depozitele frigorifice se spală cu detergenţi şi se dezinfectează cu clorură de amoniu.

Pe 28 septembrie 2018 va avea loc TransCOOL FORUM
Autor: meatmilk  /   miercuri, 25 iulie 2018

Transport si depozitare cu temperatura controlata Un eveniment TransLogistica EXPO 28 septembrie 2018, 10.30 - Romexpo Bucuresti   (Comunicat) Eveniment conex TransLogistica EXPO, Forumul de transport si depozitare cu temperatura controlata, TransCOOL, va  aduce impreuna specialisti de pe lantul de aprovizionare si desfacere al...

CTP dezvoltă facilitățile din CTPark Bucharest West
Autor: meatmilk  /   vineri, 20 iulie 2018

(Comunicat) CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator pe termen lung de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est, continuă să își consolideze poziția pe piața locală printr-o serie de investiții majore în dezvoltarea CTPark Bucharest West.   În prezent, parcul are cel mai...