Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Dimitrie Musca, un model de urmat

Autor: Meat MIlkmiercuri, 30 ianuarie, 2013

Domnul Dimitrie Musca, Presedintele Consiliului de Administratie al SC C.A.I. Curtici, este unul dintre cei care probeaza ca, in ciuda dificultatilor, se poate face performanta atat in agricultura, cat si in industria alimentara din Romania. Planificand cu strictete orice activitate, potrivit celor mai inalte standarde tehnologice, Dimitrie Musca a fost si a ramas omul determinant pentru succesul Combinatului pe care il conduce, reprezentand cu adevarat un model de urmat.

Dimitrie Musca:
Varsta: 60 de ani
Casatorit, doi copii (o fiica, un fiu)
Absolvent al Facultatii de Agronomie din Timisoara, in anul 1975
Titluri Academice: Doctor in Agronomie
Functia actuala: Presedinte al Consiliului de Administratie al SC C.A.I. Curtici-Arad

Respect principiul lucrului bine facut

FDC: Domnule Dimitrie Musca, va rugam sa ne spuneti cateva cuvinte despre inceputul carierei dumneavoastra.

DM: Mi-am dorit sa lucrez in agricultura inca de mic, dar, nu neaparat pentru ca am fost nascut la tara. Lucrul acesta, insa, m-a facut sa respect natura, insusindu-mi de la parinti principiul lucrului bine facut. As spune ca, in mod firesc, am absolvit Institutul de Agronomie din Timisoara. Imediat dupa facultate, am fost numit Inginer ªef, in comuna Pilu. Dupa trei ani, am fost transferat la Pecica, ocupand pentru inceput functia de ªef de ferma, iar apoi, functia de Inginer ªef.

FDC: Pecica a insemnat un nume de referinta in agricultura romaneasca de pana in 1989, asa ca, imi pare un motiv in plus de mandrie, pentru dumneavoastra.

DM: Intr-adevar, la Pecica s-au obtinut rezultate deosebite, posibile, atat datorita aplicarii corecte a tehnologiilor disponibile la acea ora, cat si al efortului oamenilor. Sa faci 8.000 de kg. de grau la hectar, nu era de ici, de colo.

FDC: Dar, nici acum nu e. Cunoastem ca, anul trecut, la SC C.A.I. Curtici s-a realizat o productie de 7.000 de kg. de grau la hectar.

DM: Intr-adevar, am realizat o productie medie de 7.400 de kg. boabe la hectar. Dar, pe multe suprafete, am realizat o productie de peste 8.000 de kg. la hectar si sunt sigur ca si in acest an vom avea realizari deosebite. Pentru a elimina o parte din pierderi, am decis ca, pe terenurile nisipoase sa cultivam rapita. Oricum, pe toate suprafetele aplicam corect toate tehnologiile. Bussines-planul fiecarui an este conceput in asa fel incat principiile stiintifice ale agriculturii sa stea la baza fiecarei etape a lucrarilor. De fapt, eu spun ca e un cerc al lucrarilor pe care trebuie sa il respecti. Daca ai facut rabat de 10 % din tehnologie, calitatea productiei agricole este sub cea planificata.

Mi se pare normal sa fiu exigent

FDC: Sunteti cunoscut drept un specialist deosebit de exigent cu subordonatii. Performantele societatii pe care o conduceti pot insemna dovezi ale acestei exigente?

DM: In dezvoltarea SC C.A.I. Curtici am urmarit tot timpul asigurarea celor mai bune conditii de lucru, dar si de salarizare, pentru angajati. In aceasta situatie, mi se pare normal ca exigenta sa fie permanenta, la fiecare nivel, pentru ca numai asa putem realiza productii de exceptie in sectorul agricol al firmei, sau produse de cea mai buna calitate, in unitatile noastre de procesare. Nu se poate altfel. Recunosc faptul ca am avut o experienta neplacuta, in trecut, cand am facut rabat de la calitate, iar de atunci, am decis sa nu mai facem nici o exceptie de la aplicarea corecta a tehnologiilor.

FDC: Cum se desfasoara, practic, activitatea dumneavoastra zilnica?

DM: Nu uit nici o clipa ca sunt, in primul rand, specialist agronom. De aceea, indiferent de programul meu zilnic, inspectez evolutia culturilor din camp. Lucram 7.600 de hectare, iar urmarirea lucrarilor, a plantelor este obligatorie, pentru a putea interveni atunci cand trebuie. Urmarim de fiecare data sa intervenim preventiv, nu curativ. Interventia curativa presupune, deja, in buna masura, compromiterea unei culturi pe suprafete de sute de hectare. Ar insemna ca acea cultura e deja afectata. Desigur, insa, a trebuit sa deprind si alte meserii, obligatoriu necesare intr-un mediu de afaceri dominat de o acerba concurenta. De exemplu, azi dimineata, am mai avut trei intalniri. Una s-a finalizat cu semnarea unui contract in valoare de 450.000 de euro. Apoi, au venit cei de la Monsato, pentru a perfecta demararea in comun a unui studiu comparativ, privitor la diferiti hibrizi de porumb. Va repet, insa, marea mea pasiune a ramas agronomia.

FDC: In ce an ati fost numit la Curtici?

DM: In 1987 am fost numit in functia de Presedinte al CAP Curtici.

FDC: Care era situatia economica pe care ati gasit-o, la acea data?

DM: Am gasit o situatie deosebit de dificila, unitatea inregistrand o pierdere de peste patru milioane de lei, la valoarea de atunci, si 396 de capete de vita, moarte in ferma!

FDC: Ati reusit sa redresati situatia?

DM: Aplicand un program urgent de redresare, am reusit ca, in anul 1988, sa avem am un profit de peste 5 milioane, pentru ca, in 1989, sa inregistram un profit de 9 milioane de lei. Cu siguranta, am fi realizat mai mult, dar, din cauza faptului ca ne-au fost interzise unele investitii, nu am reusit.

FDC: In ce a constat acel program de redresare?

DM: Cred ca elementul principal in aceasta ecuatie a fost reprezentat de forta umana. In ciuda reglementarilor de atunci, am reusit sa ii remuneram mai bine, pe oameni. In consecinta, agricultorii au muncit mai bine si mai mult. In mod deosebit, vreau sa mentionez ca, inca din prima toamna, din momentul in care am fost numit aici, painea care se facea la brutaria noastra era cea mai buna din zona, iar oamenii au raspuns ca atare.

Primii din Romania

FDC: Cum s-a produs, dupa revolutie, transformarea vechiului IAS, intr-o societate comerciala menita sa lucreze in cu totul alte coordonate economice?

DM: Va rog sa ma credeti ca, dupa revolutie a fost simplu. Nu am intampinat prea mari greutati, pentru ca oamenii au inteles ca patrimoniul este al lor. Desigur, la acea vreme, am avut diverse oferte alternative, dar am preferat sa lucram potrivit deciziilor luate de membri asociati. Subliniez ca SC C.A.I. Curtici-Arad a fost prima unitate din tara infiintata pe baza Legii 36, care, dupa cum bine stiti, presupune libera asociere a actionarilor. Asa functionam si astazi. Totodata, vazand ce am realizat in cei trei ani de cand fusesm numit aici, oamenii mi-au acordat, in continuare, toata increderea lor. Asa se intampla ca, daca la infiintare, ne-am inceput activitatea cu doar 1.800 de hectare, acum avem 7.600 de hectare, eu fiind si Presedinte al Consiliului de Administratie, si director, si presedinte de sindicat!

FDC: Cum, adica?

DM: Intr-un moment ceva mai tensionat, l-am luat de o parte pe cel care se erija in lider sindical si i-am spus: “Sa impartim drepturi, nu avem ce imparti! Pentru ca tu, niciodata, nu o sa ai o dorinta mai mare ca mine, pentru ca toti sa fie multumiti, pentru ca aceasta e treaba mea principala: multumirea oamenilor. Apoi, pentru ca tu nu stii meserie. Esti doar sofer, nu esti specialist! S-a lasat pagubas cu sindicalismul lui.

Sa ai oamenii de parta ta e cea mai mare realizare!

FDC: Care au fost principalele etape de dezvoltare ale societatii?

DM: In primul rand, am urmarit marirea patrimoniului societatii, fiind interesati sa cumparam Sectia de mecanizare, pentru a avea cu ce sa lucram pamantul. Din pacate, am fost nevoiti ca, pentru niste utilaje uzate, sa platim valoarea din actele contabile, ca si cum ar fi fost noi! In anul 1993, am cumparat trei combine Class. In acelasi an, accesand o linie de credit bancar, am achizitionat Complexul de porci, chiar daca era falimentar. Iar, daca la acea vreme, ferma de porci avea doar 4.300 de capete, acum avem 20.500 de capete de porci, potentialul fiind de 24.000! Avem un abator ultramodern, cu o capacitate de 20 de tone pe zi, iar liniile tehnologice sunt de ultima generatie. Concomitent, am continuat dezvoltarea Sectiei de mecanizare, pentru care am facut investitii de 8,6 milioane de euro. Totodata, am dezoltat sectorul de zootehnie si am gandit, tinand cont de eficienta, dar si de realitatile de la noi, un sistem integrat in care sa elimin orice fel de veriga intermediara. Asa am infiintat Fabrica de produse din carne, precum si Fabrica de produse lactate. Aici, preluam din ferma de vaci, zilnic, 6.300 de litri de lapte. Iar, toate produsele, fie ele din carne, sau lactate, le vindem in 27 de magazine proprii pe care le avem deschise in Arad si Timis, prin propriul sistem de desfacere, distribuind cu propriul parc auto. In plus, in cadrul sistemului, am dezvoltat si activitatea de morarit, panificatie si patiserie. Suntem mandri ca produsele noastre sunt de cea mai buna calitate, fiind 100 % din carne, 100 % naturale! Oricum, ne e greu sa fim competitivi. Dar, daca nu am fi reralizat sistemul integrat in care ne desfasuram activitatea, pentru a elimina toti intermediarii, nu am fi reusit sa vindem produsele la preturi atractive pentru cumparatori. Dar, pot sa va spun ca, astazi, scoatem porcul de 103 kg., laq sacrificare, sub 170 de zile. La randul ei, carnea este naturala, fara substante nocive, pentru ca, in camp am eliminat ierbicidele care sunt hormonale.

FDC: Spuneati ca, pentru dumneavoastra, relatia cu salariatii este deosebit de importanta. Cum ati reusit sa inchegati un colectiv eficient si fidel?

DM: Indiferent de cate investitii am facut, consider ca a avea oamenii de partea ta este cea mai mare realizare. Din momentul in care salariatii au vazut ca sunt platiti si corect, si cu mult mai mult decat se asteptau, cand au vazut ca le-am infiintat o cantina, a fost un castig extraordinar din punct de vedere al relatiilor de munca, al relatiilor interumane.

FDC: Dar, daca ar fi sa socotim, luand in calcul si abatorul, fabrica de poduse din carne, cea de produse lactate, la cat se ridica investitiile?

DM: Cred ca depasim cu mult 20 de milioane de euro.

FDC: Cum stati la capitolul furajarii animalelor?

DM: Foarte bine. Realizam o productie suplimentara, cu mult peste necesarul furajarii animalelor din fermele proprii. Dispunem de tot ce este necesar pentru a asigura animalelor o furajere completa, complexa, stiintific realizata. Lucram la parametri destul de ridicati, asa ca putem da si la altii.

La noi nu a fost nici o criza

FDC: Care este cifra de afaceri pentru anul trecut?

DM: De 500 de miliarde vechi.

FDC: ªi, care a fost evolutia fata de anul 2008, pentru ca toata lumea se plange de recesiune?

DM: Noi am avut crestere constanta, nu pierderi. Rezultatele ma indreptatesc sa afirm ca la noi nu a fost nici un fel de criza. Este foarte adevarat, insa, ca am profitat din plin si de cresterea preturilor la cereale. Acum doi ani, porumbul costa 850 de euro, iar acum a urcat la 2.300 de euro. Apoi, nu sunt ipocrit, noi producem mancare de cea mai buna calitate, produsele noastre fiind deosebit de apreciate si cautate. Asta a facut ca, tot timpul, in topul firmelor de profil, sa fim pe locuri fruntase.

FDC: Cum vedeti relatia producatorului agricol cu statul?

DM: Este un subiect la care foarte multa lume face referire. Noi am cautat, insa, o alta abordare. Daca stateam si asteptam imbunatatirea mediului de afaceri, daca ne bazam pe ajutoare la nivel de sistem, nu ajungeam la performantele de acum. Am preferat sa ne ajutam singuri, bazandu-ne pe realizarile fiecarui an, pe profiturile constante pe care le-am inregistrat. Toate investitiile, in afara de cele din sectorul de mecanizare, le-am facut prin forte proprii.

FDC: Ce proiecte de viitor aveti?

DM: Am dorit sa dezvoltam o linie de ambalare a laptelui la pachete, dar am renuntat. Din studiile noastre, am aflat ca, in continuare, se vinde mult mai bine laptele la punga. Nu dorim sa facem o investitie de peste 100.000 de euro, fara a avea profit, pentru ca, pana la urma, ceea ce conteaza e pretul de vanzare la raft. Dar, desigur, avem alte proiecte, pentru viitor. Am facut un precontract care are ca obiect modernizarea fermei de porci, tehnologia fiind importata din Statele Unite. Dorim sa mai construim inca trei hale, care vor fi gata in septembrie. Am cumparat trei autocamioane de mare capacitate, dar dorim sa modernizam in continuare parcul auto. Am facut, deja, o Ferma de vaci de carne, cu 140 de capete, dar vrem sa mai cumparam inca o suta, din rasa charoleza, care sunt, deja, gestante si fatate. Totodata, dorim sa facem o investitie foarte mare intr-o noua moara. In plus, vrem sa deschidem sectorul de biogaz, utilizand deseurile rezultate din zootehnie.

Respectati agricultura

FDC: Aveti luat Certificatul pentru schimburi intracomunitare. Intentionati ca, odata cu deschiderea portilor si pentru Romania, sa incepeti sa vindeti si la export?

DM: Deocamdata, doar tatonam terenul, preocupandu-ne mai mult sa putem vinde aici, unde lumea e saraca si nu are bani sa cumpere prea mult. ªtiti la fel de bine ca mine ca Romania are un potential extraordinar, in ceea ce priveste agricultura. Doar ca, foarte putini s-au ocupat serios de ea. Din pacate, nici specialisti nu mai sunt.

FDC: Daca ati atins acest subiect, nu pot sa nu va inreb daca scoala romaneasca de agricultura mai reuseste sa asigure necesarul de specialisti?

DM: Le spun mereu profesorilor de la Institutul de Agronomie din Timisoara ca nu sunt intr-atat de exigenti pe cat ar trebui. ªi, apoi, despre ce specialisti putem vorbi, daca studentii inca mai invata despre tractorul U650, cand, acum agricultura se face dupa metode ultramoderne? Spuneti si dumneavoastra!

FDC: Ce mesaj doriti sa transmiteti cititorilor revistei noastre?

DM: Sa iubeasca, sa respecte si sa se tina agricultura, pentru ca fara agricultura, fara mancare nu se poate!

FDC: Va multumim! (Ilie Stoian)

Irina Crăciunescu-Diana: Politica salarială a Guvernului ne preocupă în mod deosebit
Autor: Ilie Stoian  /   joi, 27 aprilie 2017

Continuăm șirul opiniilor managerilor români din industriile de carne și lapte ale României, despre starea mediului de afaceri din acest moment, cu declarația doamnei Irina Crăciunescu-Director General al companiei Diana. Iată ce a declarat în acest sens, pentru revista Meat.Milk.:   "Mediul de afaceri din domeniile în care...

Petre Daea: România nu poate fi desțelenită. România nu poate fi decât cultivată!
Autor: Ilie Stoian  /   miercuri, 12 aprilie 2017

Ei, bine, în România de azi a Facebook-ului, a miștoului perpetuu, a telefonului deștept și a mitingurilor dirijate de agenții de publicitate, la Ministerul Agriculturii vine în cea mai înaltă funcție un om din altă lume, uitată de mulți. Dar este acea lume la care trebuie să ne raportăm în permanență, pentru că ea ne leagă...