Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close

DSVSA-Sibiu: Acțiuni de preîntâmpinare a infestării animalelor cu căpușe

Autor: Maria Demetriadmiercuri, 22 aprilie, 2015

Incidenţa fără precedent, din ultimii ani, a numărului mare de animale infestate şi de oameni, înţepaţi de căpuşe, impune ca populaţia să fie informată şi să reţină unele aspecte privind date generale despre această specie şi pericolul la care sunt expuse persoanele care nu respectă recomandările specialiştilor din domeniu.

 

Căpuşele sunt artropode parazite care populează suprafaţa corpului, care se pot afla pe tegumentele mamiferelor sau în blana lor, ori pe pielea păsărilor. Sunt paraziţi hematofagi, adică se hrănesc cu sângele gazdelor pe care le parazitează, fiecare stadiu activ hrănindu-se o singură dată, după care petrece perioade lungi pe vegetaţie de obicei în iarba înaltă şi de acolo trec direct pe tegumente, populând gazda timp de câteva zile, dacă nu sunt îndepărtate. Cele mai multe cazuri apar primavăra şi vara, dar şi până târziu, spre toamnă.

Căpuşele parazitează o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, păsări şi mamifere. Pe lângă acţiunea directă, căpuşele sunt transmiţători ai unor agenţi patogeni care produc boli atât la om, cât şi la animale, fiind clasificate pe locul doi, după ţânţari, în ceea ce priveşte importanţa medicală şi veterinară ca vectori.  După afinităţile ecologice, căpuşele se clasifică în căpuşe endofile (de adăpost) şi căpuşe exofile.

 

Căpuşele endofile sunt cele care trăiesc în grajduri, locuinţe, crăpăturile zidurilor, vizuini, peşteri şi parazitează animalele în perioadele de odihnă. 

Căpuşele exofile, cu prezenţă în spaţiul liber, se urcă pe firele de iarbă sau se deplasează pe păşune pentru a găsi gazdele. În cazul în care condiţiile sunt nefavorabile, ele se ascund în tufişuri, în sol etc.
Căpuşele sunt de dimensiuni foarte mici, însă pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul roşu. 

Calea de a infesta şi de a infecta ca vector, o nouă gazdă este contactul fizic (ele nu sar, nu zboară, dar se ataşează de corpul victimei).      

 

Ataşarea de gazdă se face în timpul trecerii acesteia pe lângă firele de iarbă pe care se găsesc căpuşele, localizându-se preponderent în zona capului şi a gâtului speciei parazitate.  La locul înţepăturii produc iritare şi tumefiere până la infecţii locale. Infestaţia masivă cu căpuşe poate duce la anemie, pierdere în greutate, paralizii, stări alergice, şoc anafilactic şi chiar moartea animalului.  De asemenea, căpuşele ca vector principal pot transmite agenţi patogeni periculoşi care pot pune în pericol viaţa oamenilor şi animalelor, respectiv bacterioze, babesioza, leptospiroza, erlihoza, anaplasmoza, Boala de Lyme şi encefalita de căpuşe. Uneori simptomele pot evolua sub-clinic (greu de sesizat), însă unele dintre afecţiuni sunt incurabile.

În plus, rănile pe care le produc creează porţi de intrare pentru infecţii secundare, sau produc diferite afecţiuni ale pielii, durere sau tumefacţii.  Animalul infestat are tendinţa de a se scărpina continuu la locul unde este localizată căpuşa. Zona este uşor inflamată şi dureroasă, pot apărea semne de apatie, febră, iar animalul este anemic.  În organismul uman afecţiunile au ca simptome manifestari asemănătoare gripei: febră, cefaleea, greaţă, vomă.

Atenţie!

  • căpuşele nu se rup, ci se extrag cu o pensetă chiar de la locul de inserţie pe piele, altfel cleştii căpuşii rămân în interiorul pielii şi pot infecta locul unde au pătruns;
    •   după îndepărtarea căpuşei, se dezinfectează locul cu iod;
    •    dacă starea generală nu se ameliorează, trebuie mers de urgenţă la medicul de specialitate;

Înmulţirea exagerată şi răspândirea căpuşelor pe arii tot mai extinse, ajungând din zonele împădurite, până în grădinile din spatele locuinţelor a fost generată de o serie de factori, incluzând:

 

-specificul înmulţirii căpuşelor, o femelă adultă depune peste 10.000 de ouă într-un ciclu evolutiv,

-înmulţirea explozivă a populaţiilor de câini comunitari, pisici, rozătoare şi de animale sălbatice, ca principali vectori,

-modificările în utilizarea pesticidelor,

-comerţul intensiv cu animale,

-numărul mare de clădiri sau spaţii urbane părăsite, adăposturi de animale neigienizate şi nedezinfectate,

-dezvoltarea zonelor suburbane.
Combaterea efectelor nedorite cauzate de căpuşe este în mod fundamental, pe lângă o problemă de sănătate publică şi o chestiune economică, care trebuie să îşi facă efectele pe termen mijlociu şi lung. Reuşita acţiuniilor de combatere a căpuşelor cere o concepţie şi o execuţie corectă, având în vedere că o activitate ocazională, facultativă sau de rutină, este echivalentă cu o irosire a eforturilor specifice şi a fondurilor investite.

Lupta pentru diminuarea populaţiilor de căpuşe trebuie să fie condusă prin metode ecologice şi medicale, în mediul lor de viaţă liberă şi respectiv, pe animalele gazdă. Cu cât se au în vedere mai multe caracteristici biologice, cu atât cresc şansele de reuşită. În acest context este necesar ca toţi factorii implicaţi în această activitate, respectiv autorităţiile locale, crescătorii de animale, alte segmente de populaţie, pe lângă specialiştii din domeniu, trebuie să deţină unele informaţii cu referire la rolul pe care căpuşele îl au ca parazit şi în principal ca vector în transmiterea unor boli grave la oameni şi animale.

În baza acestor informaţii, se recomandă ca autorităţiile locale, proprietarii de animale şi nu în ultimul rând populaţia,  să efectueze o serie de acţiuni, cu referire la:

  • Identificarea permanentă a zonelor considerate cu risc biologic ridicat şi informarea celorlalte autorităţi responsabile. 
  • Supravegherea prin examene clinice periodice a animalelor sub aspectul infestării cu ectoparaziţi din zonelor identificate ca favorabile dezvoltării căpuşelor şi anumţarea medicilor veterinari pentru impunerea măsurilor în consecinţă.
  • Responsabilitatea autorităţiilor locale privind efectuarea dezinsecţiilor în spaţii şi clădiri nefuncţionale, în parcuri, zone de agrement, pajişti naturale cu vegetaţie abundentă, precum şi colectarea şi deparazitarea câinilor comunitari.
  • Efectuarea lucrărilor de defrişare a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafeţele de pajişti naturale infestate.
  • Solicitarea de către autorităţiile locale implicate, pentru asigurarea asistenţei de specialitate prin medicii veterinari din teritoriu.
  • Deparazitarea periodică a câinilor, a pisicilor sau a altor specii de animale (ovine, caprine, porcine), cu acaricide care sunt aplicate pe corpul gazdelor în diferite moduri (băi generale sau aplicaţii locale).  
  • Populaţia să se protejeze purtând îmbrăcăminte adecvată, la picnic, să evite zonele împădurite sau cu vegetaţie înaltă în perioada caldă a anului.
  • Colaborarea permanentă a autorităţilor locale şi judeţene, responsabile, prin informări reciproce şi acţiuni comune pentru realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a efectelor cauzate de această specie.

 

Pentru siguranţa prevenţiei şi controlului riscului de îmbolnăvire provocată de căpuşe, apelaţi la un medic uman sau veterinar după caz (Dr. Penţea Ioan  – Secretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sbiu)

MedVet Diagnostic va fi prezentă la Meat.Milk 2019
Autor: meatmilk  /   vineri, 29 martie 2019

Firma MedVet Diagnostic și-a anunțat participarea la cea de-a VIII-a ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat Milk, care se va desfășura în zilele de 30, 31 mai, la Hotel Alpin din Poiana Brașov.   MedVet Diagnostic are ca obiect principal de activitate importul și distribuția produselor de diagnostic veterinar,...

Vaccin nou împotriva virusului RVFV la bovine, ovine și caprine
Autor: Nora Marin  /   joi, 28 martie 2019

Cercetătorii au reușit elaborarea unui nou vaccin împotriva virusului RVFV (Rift Valley Fever Virus), care afectează bovinele, dovedindu-se a fi sigur.   RVFV este răspândit de țânțari și poate provoca boli grave la bovine. La mieii nou-născuți, boala conduce la deces, iar la oile însărcinate duce la avort. Simptomele sunt...