Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Fermele eco de carne, la inceput de drum in Romania

Autor: Meat MIlkmarți, 29 ianuarie, 2013

Pe masura ce informatiile din mass-media aduc tot mai mult in atentia consumatorilor produsele obtinute ecologic, incepe sa se creeze si in Romania o astfel de piata a produselor eco sau bio, dovada fiind spatiile dedicate acestora in supermarketurile sau magazinele specializate. Insa, deocamdata, pe piata romaneasca, gasim de cumparat doar oua si produse lactate romanesti bio, in timp ce productia locala de carne obtinuta in conditii ecologice este la inceput de drum, spune Dragomir Damian, Director General al firmei de consultanta specializata in agricultura ecologica, in cadrul Integro Management Consult si Vicepresedinte Asociatia Bio Romania.

„Din punct de vedere al pietei de desfacere a produselor ecologice, putem spune ca ea este in crestere datorita atat cererii de astfel de produse, cat si extinderii productiei acestora. Mo­men­tan, pe piata romaneasca se gasesc atat oua, cat si produse lactate ecologice romanesti.

Mai greu este insa cu productia de carne, care abia incepe sa se dezvolte, actualmente exis­tand pe piata doar un procent mic de carne de melc ecologic romanesc, cea mai mare parte a a­cestei productii mergand la export. Mai mult, din informatiile existente in momentul de fata, exista un singur producator/procesator de produse din carne ecologice certificate”, spune Dragomir Damian.

Oficialul a amintit de productia de carne de melc, subiect dezbatut in numarul al doilea al revistei “Fabrica de Carne”. “Nu trebuie sa uitam de productia si procesarea de carne de melc. Acest produs este unul super premium, dar se bucura de deschidere si pe piata interna”, mai spune reprezentantul Integro Management Consult.

In ceea ce priveste dezvoltarea magazinelor cu produse ecologice, oficialul remarca faptul ca a­cestea au deja un portofoliu de produse importate, insa producatorii locali ar putea deveni com­petitivi pe acest segment. „Din cele consta­tate, cererea de produse ecologice este in cres­tere (chiar si in “vreme de criza”), dovada fiind multitudinea de magazine specializate ce isi deschid portile in aceasta perioada.

Este de remarcat ca astfel de investitii (magazine) se dezvolta si se multiplica mai ales pe baza de produse de import (fructe si legume provenind din Austria, Germania etc). De aici, concluzia ca producatorii autohtoni pot fi competitivi pe piata interna daca reusesc sa produca la nivelul de calitate cerut de piata”, a explicat, pentru revista “Fabrica de Carne”, reprezentantul Integro Management Consult.

Vreau sa produc eco. Cui ma adresez?
Primul pas pe care trebuie sa il faca un fermier care vrea o ferma ecologica este sa ia legatura cu un un organism de certificare pentru produsele ecologice, aprobat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Lista cu aceaste organisme este disponibila pe site-ul www.madr.ro, la sectiunea „Agricultura ecolo­gica”. Tot pe pagina web a ministerului poate fi descarcata „Fisa de inregistrare a producatorilor in agricultura ecologica”, ce va fi depusa impreuna cu o copie dupa contractul de inspectie eliberat de organismul de certificare la Directia pentru Agricultura Dezvoltare Rurala in judetul de care apartine fermierul. Apoi poate fi demarata activitatea, ce va fi supusa cel putin o data pe an unei inspectii fizice din partea organismului de inspectie si certificare contractat. „Mentionez ca procedeul este anual, pasii respectivi fiind obligatorii de urmat, respectiv contractarea unui organism de inspectie si certificare si de­punerea fisei de inregistrare, impreuna cu con­tractul de inspectie, pana la 1 iunie al fie­carui an calendaristic. Intreruperea lui duce la necesitatea reluarii acestui procedeu de la inceput”, subliniaza Damian. Oficialul spune ca exista cateva aspecte care trebuie luate in seama de cei care se decid sa intre in productia in sistem ecologic.

„Pentru ca produsele finale, insemnand carne, oua, lapte sau produse procesate, sa fie consi­de­rate ecologice, este necesar ca atat modul de productie, adica fermele de crestere si productie produse primare, cat si unitatile de procesare a acestora sa fie inscrise in sistem ecologic, sa fie supuse sistemului de inspectie si certificare si, de asemenea, sa respecte legislatia in vigoare. Ferma de productie vegetala, ce sta la baza asigurarii hranei pentru animalele din ferma ecologica, trebuie sa treaca de perioada de conversie ce poate fi intre 2 si 3 ani, in functie de cultura; de asemenea, si ferma de animale trebuie sa treaca de perioada de conversie care este diferita fata de rasa de animale, respective intre 6 saptamani si 12 luni”, mai spune consultantul Integro Management Consult.

Fermierul poate fie sa puna de la zero bazele unei ferme ecologice, fie sa o transforme pe cea conventionala. “Depinde de fermier, intotdeauna este mai usor sa adaptezi o baza deja cladita, mai ales daca, din punct de vedere financiar, ai si cu ce anume, dar, si daca exista fondurile necesare inceperii de la zero a unei astfel de ferme pot spune ca nu este extrem de greu. Dar in momentul de fata, nu exista un studiu de piata care sa arate avantajele si dezavantajele acestor doua cazuri”, apreciaza Dragomir Damian.

Costuri similare cu cele din ferma conventionala
Potrivit specialistului, in ceea ce priveste costurile si recuperarea investitiei, ferma ecologica este similara cu una conventionala. “O ferma ecologica de animale are la baza aceleasi cheltuieli ca o ferma conventionala, exceptie facand chel­tuielile cu produsele fitosanitare necesare pro­ductiei vegetale pentru hrana animalelor, cat si a celor sanitar-veterinare folosite pentru tra­ta­rea animalelor, care lipsesc cu desavarsire sau care sunt inlocuite, in unele cazuri, cu produse cer­tificate ecologic si aprobate pentru folosirea lor in acest sistem de agricultura”, spune ofici­alul.

In plus, un cost suplimentar fata de o ferma eco­logica este reprezantat de costul de certificare pe care fermierul il plateste organismului de in­spectie si certificare ecologica, cost care de­pinde in functie de dimensiunea si categoria fermei. Insa unul dintre cele mai substantiale cos­turi pentru o ferma ecologica este reprezentat de cel legat de asigurarea hranei pentru animale, hrana care trebuie, de asemenea, obtinuta in sis­tem ecologic. De retinut este faptul ca se in­ter­­zice cresterea animalelor in lipsa terenului, in ca­zul in care fermierul nu detine teren agricol sau nu are un acord scris de cooperare cu un alt ope­­rator.

“Suprafata medie de teren recomandata pe cap de animal difera in functie de rasa, astfel incat densitatea totala a animalelor sa nu depa­seas­ca limita de 170 kg azot pe hectar intr-un an”, spune Dragomir. De asemenea, spune ofici­a­lul, investitiile facute de fermier se refera la a­dap­­tarea cerintelor specifice de crestere a ani­ma­lelor la sistemul ecologic, precum si a celor legate de infrastructura necesara (spatii de cres­te­re, spatii de depozitare furaje, spatii pentru pro­duse agroalimentare).

“Exemplul cel mai des in­talnit este acela care se refera la conformitatea spatiilor de crestere (gaini ouatoare, pui de carne, bovine, ovine etc.) la conditiile privind den­sitatea acestora atat in interior, cat si in exterior. Se va respecta densitatea maxim admisa pre­cum si accesul la spatiile de plimbare precum si necesarul de suprafata agricola care trebuie sa corespunda unei reguli generale: gunoiul de grajd raspandit pe suprafata nu trebuie sa aduca un aport mai mare de 170 kg Azot substanta activa / hectar intr-un an”, concluzioneaza oficialul Integro Management Consult.

Conversia unei ferme conventionale in ferma ecologica
Pasi de urmat:
Daca este vorba de o ferma in sistem extensiv si indeplineste criteriile de densitate si spatii de crestere, “conversia” spre crestere in sistem ecologic presupune mai multe tipuri de investitii:
1. Informare
2. Consultanta specifica
3. Investitii in material biologic de calitate, adaptat conditiilor locale
4. Servicii de inspectie si certificare
5. Logistica de comert: investitii in depozitare/procesare respectiv comercializare (identificarea de canale de distributie, clienti etc.). Astfel un posibil fermier are de indeplinit criteriile amintite in Regulamentul European 834/2007, precum si sa-si imbunatateasca capacitatea de management in domeniul ecobusiness.
6. Este strict esential sa intre in “familia producatorilor ecologici” prin inscrierea in formele asociative deja existente (Ex. Asociatia Bio Romania).

Studiu de caz – Danemarca
Daca in Romania obtinerea carnii in fermele ecologice este abia la inceput, in Danemarca carnea produsa in fermele ecologice a ajuns in anul 2006 la 3.000 de tone, echivalentul a 34,3 milioane euro, spune nutritionistul Geanina Costache. In 2007, productia a crescut ca volum pana la 3.300 de tone, insa ca valoare s-a situat la 22,8 milioane, euro.
In ceea ce priveste activitatile de import-export realizate de Danemarca pe acest segment, valoric, in 2006 s-a exportat carne obtinuta in mod organic de 6,8 milioane euro, iar importaturile s-au ridicat la 1,1 milioane euro. Prin comparatie, in 2007, exporturile de carne organica din Danemarca s-a dublat valoric la 12,1 mili­oa­ne euro. In acelasi an, importul de carne organica in aceasta tara a avut o va­loare de 2,5 milioane euro. “Productia organica in Danemarca acopera 6,3 % din totalul suprafetei agricole. In productia animala, laptele reprezinta sectorul cel mai larg cu referire la productia organica. Marimea medie a holdingurilor organice este de 62 hectare conform cu FiBL, Research Institute of Orga­nic Farming, aceasta medie fiind cu 10 hectare peste media holdingurilor organice la nivel european.

Conform cu legislatia daneza, toate animalele crescute pentru productie
organica trebuie sa aiba acces in afara grajdului, sa fie intretinute liber, hranite cu fibroase, grosiere si cereale obtinute din cultura organica sau in conversie”, a mai explicat nutritionistul Geanina Costache.

Înființarea și exloatarea unei ferme de calcani
Autor: Meat MIlk  /   sâmbătă, 11 octombrie 2014

Peşte plat, calcanul îşi petrece cea mai mare parte a timpului pe fundul mării, îngropat jumătate în nisip, de unde îşi extrage hrana. Acest lucru impune o constrângere majoră pentru creşterea sa, deoarece adăpostul trebuie să fie dotat obligatoriu cu un fund dur şi plat, acoperit cu nisip. Prin urmare, nu pot fi utilizate cuşti...

Organizarea și exploatarea unei ferme de rațe
Autor: Aura Alexa Ioan  /   miercuri, 18 iunie 2014

(Autor: Aura Alexa Ioan) Deşi în România sunt puţini fermieri care s-au gândit să investească într-o fermă de raţe, preferând fermele de pui sau curcani, se pare că gurmanzii sunt cei care dau tonul acestei schimbări a preferinţelor culinare, creând o nouă oportunitate de afacere pentru fermieri. În România, creşterea ratelor...