Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

GfK: Creșterea economică din România nu se regăsește în consum

Autor: Meat MIlkluni, 1 septembrie, 2014

(Comunicat) Economia din statele Uniunii Europene (UE) continuă să se redreseze. Însă crizele din Irak și Ucraina ar putea destabiliza creșterea economică din Europa. Consumatorii europeni își recâștigă și ei încrederea. Acest lucru este reflectat în evoluția indicatorilor pentru așteptările privind starea economiei şi veniturile, şi pentru dorința de cumpărare, în majoritatea țărilor incluse în sondaj. Indicele climatului de consum GfK pentru UE (28 țări) se situează în prezent la 9,1 puncte. Acestea sunt rezultatele sondajului GfK Climatul de consum Europa.

În trimestrul al doilea al anului, dezbaterea din Europa a fost dominată în primul rând de trei subiecte: alegerile europene, întrebarea dacă, la nivel de țări, ar trebui să se continue cu impunerea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice sau să se investească în programe economice și crizele din Irak și Ucraina.

În ciuda tuturor acestor dezbateri și crize, saltul din țările membre ale UE, și ca urmare din întreaga UE, pare să fi fost consolidat. Indexul climatului de consum pentru UE 28 a crescut ușor în trimestrul al doilea, situându-se în prezent la 9,1 puncte. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2008, când indicatorul se situa la 11,9 puncte. Diverșii indicatori prezintă o tendință ascendentă în majoritatea țărilor. Grecii, mai ales, par să considere că ce a fost mai greu a trecut. Comparativ cu începutul anului, consumatorii polonezi și cehi adoptă și ei o atitudine cu mult mai optimistă în ceea ce privește viitorul.

Cheltuim sau economisim?

Alegerile europene au arătat că opinia publică din Europa este din ce în ce mai polarizată în două tabere: pro-europeană și anti-europeană. Partidele eurosceptice au înregistrat o creștere drastică a numărului de voturi, mai ales în Franța și Germania. Încrederea în Europa a crescut însă în mod considerabil în Grecia, Italia și Spania. Pe de o parte, următoarea Comisie Europeană trebuie să ajute țările slabe economic, dominate de criză, să își depășească dificultățile și să revină la creșterea economică. Pe de altă parte, țările mai puternice sub raport economic devin tot mai iritate de reducerea criteriilor de stabilitate pentru țările aflate în centrul crizei. Mai presus de toate, ele doresc să vadă o consolidare a bugetelor naționale în vederea reducerii riscului de repetare a crizei.

Comisia Europeană va continua să se concentreze intens asupra necesității continuării impunerii de măsuri de austeritate de către fiecare țară și asupra măsurii în care o creștere a împrumuturilor este justificată în vederea redresării economiilor naționale. Ajutorul pentru eurosceptici va începe să se reducă treptat numai dacă se poate găsi o soluție eficace și durabilă care să readucă întreaga Europă pe calea creșterii.

Un alt factor continuu de incertitudine economică îl constituie crizele din Irak și Ucraina. Impactul crizei din Irak este deja evident în creșterea prețului țițeiului. Dacă criza va continua sau dacă va afecta chiar volumul de țiței disponibil, prețul combustibilului va crește, ceea ce va avea imediat un efect de domino ca urmare a creșterii costurilor de transport pentru numeroase produse. Criza din Ucraina este importantă pe plan psihologic, țara fiind relativ nesemnificativă pentru UE sub raport economic. De exemplu, numai 0,5 procente din exporturile germane sunt făcute în Ucraina. Economia globală continuă însă să se afle într-o stare fragilă. În condiții de insecuritate crescută, investitorii devin, în general, mai precauți, cer prime de risc mai mari sau amână, pentru moment, deciziile legate de investiții. În consecință, prețurile acțiunilor scad și, ca urmare a insecurității generale, consumatorii cumpără mai puțin. Odată ce această spirală este declanșată, rezultatele pot fi destul de dramatice.

România: creșterea economică nu se simte

Economia românească înregistrează de circa 18 luni o creștere puternică. Se pare însă că acest salt economic nu a avut deocamdată impact asupra consumatorilor. Toți indicatorii continuă să aibă valori negative. Așteptările privind starea economiei se situează în prezent la -10,4 puncte. Este o creștere de circa 7 puncte, comparativ cu luna martie. Însă, în urmă cu un an, indicatorul se afla la un nivel similar, respectiv -16,1 puncte.

Așteptările privind veniturile sunt și ele, cu toate că doar marginal, sub media pe termen lung de zero puncte, situându-se la -0,7 puncte. Ceea ce înseamnă că, comparativ cu luna martie, indicatorul a crescut cu 7,5 puncte. Cu un an în urmă, valoarea era de -5,3 puncte.

În momentul de față, dorința de cumpărare se situează la -14 puncte, respectiv la același nivel ca și în luna martie. Comparativ cu iunie 2013, creșterea înregistrată este, de fapt, de 8,5 puncte. În mai, indicatorul se situa la -8,4 puncte, urcând deci la cea mai ridicată valoare avută din decembrie 2013.

În 2015, Profi și Mega Image vor deschide 200 de magazine
Autor: Meat MIlk  /   marți, 6 ianuarie 2015

Profi și Mega Image și-au propus ambiții mari de extindere pentru anul 2015 și vor deschide 200 de magazine. Pentru atingerea acestui obiectiv, lanţurile de supermarketuri şi-au bugetat pentru acest an circa 100 de deschideri fiecare, cele două reţele urmând a se bate pentru titlul de campionul expansiunii, titlu câştigat în fiecare...

Viitor incert pentru Billa România, în 2015
Autor: Maria Demetriad  /   luni, 8 decembrie 2014

Potrivit ultimelor informații care circulă în piață, anul 2015 pare a fi incert pentru Billa România, germanii de la Rewe făcând primii paşi către vânzarea supermarketurilor Billa, rețeaua ajungând a fi cel mai mic jucător din comerţul modern local În prezent, Billa România deține doar puțin peste 80 de magazine, cu un volum de...