Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Gheorghe Dorel Benu: ”Utilizați tot terenul, cultivați eficient pământul!”

Autor: Ilie Stoianjoi, 16 mai, 2013

Accesarea fondurilor europene, accesarea fondurilor de sprijin și dezvoltare sunt teme permanente de interes, atât pentru fermieri, cât și pentru procesatori. De aceea, în pregătirea particpării reprezentanților APIA la cea de-a II-a ediție a Conferinței Meat & Milk 2013, am realizat următorul interviu cu domnul Director General Ghoerghe Dorel Benu.

FDC: Domnule Director General Gheorghe Dorel Benu, cum estimați absorbția fondurilor europene, pentru partea de agricultură, în cadrul actualului PAC?

Ghorghe Dorel Benu: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), încă din 2007, anul aderării Romaniei la Uniunea Europeană are  ca principal obiectiv absorbţia fondurilor europene. Acordăm o deosebită importanţă efectuării plăţilor către fermieri, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională în vigoare, repectand principiul transparenţei în alocarea acestora şi introducerii în mod permanent a unor măsuri care au dus la facilitatea accesării fondurilor de caăre fermierii din România.

Agenţia implementează Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), unele măsuri de dezvoltare rurală din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (FEADR), precum şi un număr mare de măsuri şi scheme de sprijin finanţate din bugetul naţional. Vorbind despre absorbţia fondurilor europene gestionate, instituţia de pe care o conduc a plătit începând cu anul 2007 şi până în prezent 4.8 mld euro reprezentând sprijin financiar din FEGA,  1.5 mld euro reprezentand sprijin financiar din FEADR şi 4.4 mld euro sprijin financiar de la bugetul naţional.

Dacă raportăm aceste sume la plafoanele financiare alocate Agenţiei prin cele două fonduri, rata anuală de absorbţie este de peste 98%, ceea ce demonstrează că fermierii români sunt interesaţi de accesarea acestor fonduri, dar şi de faptul că banii primiţi de aceştia prin APIA au contribuit la evoluţia lor şi la un progres al economiei în aceasta perioadă dificilă din punct de vedere financiar.

Aş vrea să menţionez că numai în anul 2013, cu sprijinul permanent al domnului Ministru Daniel Constantin şi al reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, APIA a plătit către fermieri suma de 6,1 miliarde lei (1,35 miliarde euro).

FDC: Cum estimați rezultatele negocierilor României privitoare la perioada 2014-2020?

GDB: Apreciez că rezultatul negocierilor este unul bun pentru România, desigur cu multe elemente de noutate care trebuie luate în considerare atunci cand discutăm despre implementarea acestora în sistemul informatic al APIA, care este unul foarte complex; viitoarea Politică Agricolă Comună continuă obiectivele generale ale PAC, dar vine şi cu obiective noi, inovatoare, în ceea ce priveşte acordarea plăţilor.

Acestea se referă la noţiunea de fermier activ, ceea ce presupune o orientare a sprijinului financiar către fermier şi exluderea beneficiarilor de plăţi care nu desfaşoară activităţi agricole. O altă noutate a PAC este înverzirea (greening) – 30% din fondurile cuvenite unui fermieri sunt condiţionate de înverzirea pe 5% din teren. Înverzirea are 3 componente: păstrarea şi conservarea pajiştilor, zonele de interes ecologic şi diversificarea culturilor. Ca excepţie, fermierii care au mai puţin de 15 hectare nu sunt obligaţi să realizeze această componentă de înverzire.

FDC: Ce programe de informare a fermierilor, referitoare la accesarea fondurilor, credeți că ar fi necesare sau care ar trebui îmbunătățite?

GDB: Agenţia de Plăţi şi Interventie pentru Agricultură acordă o deosebită importanţă informării permanente a fermierilor. Deşi în ultimii ani bugetul a fost redus pentru aceste tipuri de activităţi, am căutat să gasim forme de comunicare eficientă cu costuri reduse şi în acelasi timp am accesat măsura de asistenţă tehnică din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 pentru activităţi de informare a fermierilor beneficiari ai măsurilor de dezvoltare rurală gestionate de APIA.

Comunicarea dintre instituţia noastră şi fermieri este permanentă şi constă în sesiuni de informare directă a fermierilor, editarea şi distribuirea de afişe, pliante, broşuri, ghiduri de informare pentru fermieri privind schemele de plată şi măsurile APIA, difuzarea de clipuri TV si radio, site-ul Agenţiei, www.apia.org.ro, care conţine informaţii pentru fermieri, informaţii actualizate în timp real.

Mai mult, funcţionarii din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Interventie pentru Agricultură atat de la nivel central, dar mai ales la nivel local şi judetean sunt permanent la dispoziţia fermierilor şi răspund solicitărilor acestora.

Desigur, întotdeauna există loc pentru îmbunătăţirea tuturor activităţilor, ceea ce şi noi, la APIA încercăm să facem. Faptul că fermierii s-au adresat în număr atat de mare Agenţiei şi au depus cereri, este un semal pentru noi că suntem în contact permanent, comunicăm cu fermierii şi cunoaştem nevoile acestora.

FDC: Care au fost cele mai eficiente programe de sprijin susținute de APIA?

GDB: Consider că fiecare măsura sau schemă gestionată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin specificul sau şi prin beneficiarii cărora li se adresează este eficientă. Şi aici mă întorc din nou la numărul de cereri primite anual de către Agenţie şi la sumele plătite efectiv în contul fermierilor, ceea ce ne arată că toate programele de sprijin pe suprafaţă, pornind de la Schema de Plată Unică pe Suprafaţă, măsurile de dezvoltare rurală, plăţile naţionale directe complementare, programele privind măsurile de piaţă, dar şi plăţile de la bugetul naţional, cum ar fi plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, specia bovine şi speciile ovine – caprine sau plaţile pentru bunăstarea animalelor au fost eficiente şi au contribuit la susţinerea fermierilor români.

FDC: Care credeți că sunt principalele dificultăți cu care se confruntă cei care doresc să obțină sprijin de la APIA și ce credeți că ar trebui îmbunătățit în acest sens?

GDC: Cea mai mare dificultate întâmpinată, nu numai de către fermieri, dar şi de către funcţionarii Agenţiei, a fost reprezentată de documentele doveditoare ale dreptului de utilizare a terenului, care  nu oferă întotdeauna informaţii actualizate privind suprafeţele reale utilizate sau elemente de identificare care să facă legătura cu ortofotoplanurile şi cu baza de date APIA. Această situaţie, deşi s-a îmbunătăţit de la an la an, a continuat să creeze probleme în justificarea drepturilor de folosiţă a terenurilor, în special la misiunile de audit efectuate de către Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, în calitate de Organism de Certificare pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Sperăm ca prin actualizarea cadrului legislativ, în noua programare, aceste probleme se vor diminua semnificativ, astfel încât nici Agenţia, nici fermierii să nu mai plătească penalităţi datorate lipsei sau neconcordanţelor din documentele de utilizare a terenurilor.

FDC: Care este mesajul dumneavoastră pe care l-ați transmite fermierilor și procesatorilor români?

GDB: În primul rând doresc să încurajez fermierii să utilizeze toate terenurile pe care le deţin, să cultive cât mai eficient pământul, întrucât pământul a reprezentat încă din cele mai vechi timpuri o sursa inestimabilă de resurse şi de hrană. Pentru procesatorii români mesajul meu este ca indiferent de dificultăţile întâmpinate, să nu renunţe la activitatea lor, şi să ştie că în permanenţă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin schemele de plată implementate, alături de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este aproape de sectorul de procesare.

FDC: Vă mulțumim!

Recomandările DVSSA-Sibiu pentru crescătorii de ovine
Autor: Maria Demetriad  /   joi, 15 ianuarie 2015

Activitarea de reproducţie (monta şi obţinerea de miei prin fătări în campanii organizate) reprezintă o etapă prioritară în tehnologia de creştere a ovinelor care asigură venituri importante prin vânzarea de miei vii, carne de miel, precum şi creşterea efectivului, sau înlocuirea animalelor reformate sau moarte, se arată într-o...

Controlul și eliminarea IVEMP în creșterea porcilor
Autor: Meat MIlk  /   miercuri, 14 ianuarie 2015

Infecția cu virusul encefalomiocarditei porcului – IVEMP (Encefalomyocarditis virus – EMPV) este o boală infecțioasă virală întâlnită la porcine de toate vârstele, îndeosebi la grupele de tineret porcin, fiind evidențiată printr-o mortalitate ce variază între 10% și 100%. Produsă de un cardiovirus, boala afectează deseori...

Gheorghe Dorel Benu: ”Utilizați tot terenul, cultivați eficient pământul!”

Autor: joi, 16 mai, 2013

Accesarea fondurilor europene, accesarea fondurilor de sprijin și dezvoltare sunt teme permanente de interes, atât pentru fermieri, cât și pentru procesatori. De aceea, în pregătirea particpării reprezentanților APIA la cea de-a II-a ediție a Conferinței Meat & Milk 2013, am realizat următorul interviu cu domnul Director General Ghoerghe Dorel Benu.

FDC: Domnule Director General Gheorghe Dorel Benu, cum estimați absorbția fondurilor europene, pentru partea de agricultură, în cadrul actualului PAC?

Ghorghe Dorel Benu: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), încă din 2007, anul aderării Romaniei la Uniunea Europeană are  ca principal obiectiv absorbţia fondurilor europene. Acordăm o deosebită importanţă efectuării plăţilor către fermieri, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională în vigoare, repectand principiul transparenţei în alocarea acestora şi introducerii în mod permanent a unor măsuri care au dus la facilitatea accesării fondurilor de caăre fermierii din România.

Agenţia implementează Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), unele măsuri de dezvoltare rurală din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (FEADR), precum şi un număr mare de măsuri şi scheme de sprijin finanţate din bugetul naţional. Vorbind despre absorbţia fondurilor europene gestionate, instituţia de pe care o conduc a plătit începând cu anul 2007 şi până în prezent 4.8 mld euro reprezentând sprijin financiar din FEGA,  1.5 mld euro reprezentand sprijin financiar din FEADR şi 4.4 mld euro sprijin financiar de la bugetul naţional.

Dacă raportăm aceste sume la plafoanele financiare alocate Agenţiei prin cele două fonduri, rata anuală de absorbţie este de peste 98%, ceea ce demonstrează că fermierii români sunt interesaţi de accesarea acestor fonduri, dar şi de faptul că banii primiţi de aceştia prin APIA au contribuit la evoluţia lor şi la un progres al economiei în aceasta perioadă dificilă din punct de vedere financiar.

Aş vrea să menţionez că numai în anul 2013, cu sprijinul permanent al domnului Ministru Daniel Constantin şi al reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, APIA a plătit către fermieri suma de 6,1 miliarde lei (1,35 miliarde euro).

FDC: Cum estimați rezultatele negocierilor României privitoare la perioada 2014-2020?

GDB: Apreciez că rezultatul negocierilor este unul bun pentru România, desigur cu multe elemente de noutate care trebuie luate în considerare atunci cand discutăm despre implementarea acestora în sistemul informatic al APIA, care este unul foarte complex; viitoarea Politică Agricolă Comună continuă obiectivele generale ale PAC, dar vine şi cu obiective noi, inovatoare, în ceea ce priveşte acordarea plăţilor.

benu2Acestea se referă la noţiunea de fermier activ, ceea ce presupune o orientare a sprijinului financiar către fermier şi exluderea beneficiarilor de plăţi care nu desfaşoară activităţi agricole. O altă noutate a PAC este înverzirea (greening) – 30% din fondurile cuvenite unui fermieri sunt condiţionate de înverzirea pe 5% din teren. Înverzirea are 3 componente: păstrarea şi conservarea pajiştilor, zonele de interes ecologic şi diversificarea culturilor. Ca excepţie, fermierii care au mai puţin de 15 hectare nu sunt obligaţi să realizeze această componentă de înverzire.

România a reuşit, în urma negocierilor, menţinerea schemei de plată unică pe suprafaţă – SAPS până în anul 2020, ceea ce consider că este unul dintre cele mai importante obiective în cadrul negocierilor.

Totodată, reforma prevede şi convergenţa plăţilor, aceasta însemnând o adaptare progresiva  a sprijinului direct acordat pentru fiecare hectar, astfel încât diferenţele nivelului plăţilor directe dintre statele membre vechi şi statele membre noi să se diminueze, pentru a se asigura o repartizare mai echitabilă a plăților directe între fermierii europeni, astfel ca în 2020, nivelul plăţilor directe să fie cât mai corect distribuit în cadrul Uniunii (statele membre cu plăți directe mai mici de 90 % din media UE ar trebui să reducă diferența dintre nivelul actual și 90 % din media UE cu o treime).

Au fost elaborate programe de sprijin destinate fermierilor români, producători de lapte, pentru a diminua impactul măsurii de renunțare la cote, odată cu anul 2015?

GDB: În sprijinul producătorilor de lapte, în vederea diminuării impactului pe care l-ar avea eliminarea sistemului de cotă odată cu anul 2015, s-a iniţiat un proiect de lege (“Lege privind stabilirea relațiilor contractuale din sectorul laptelui și al produselor lactate, precum și recunoașterea organizațiilor de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate”) menit sa contribuie la consolidarea responsabilității operatorilor din lanțul produselor lactate, consolidarea poziţiei producătorului de produse lactate în cadrul lanţului de aprovizionare, ameliorarea repartiției prețurilor și adaptarea ofertei la cerere, evitarea anumitor practici comerciale neloiale, consolidarea puterii de negociere a producătorilor, prin asocierea acestora în organizaţii de producători, stabilizarea și îmbunătățirea situației economice a producatorilor, prin stabilizarea veniturilor acestora.

În acest sens, proiectul de act normativ menţionat creEază cadrul legal uniform pentru încheierea de contracte scrise, între producători și cumpărători, ce au ca obiect livrarea de lapte crud pe teritoriul României, recunoașterea organizațiilor de producători constituite numai din agricultorii producători de produse lactate sau asociațiilor acestora, care să negocieze în mod colectiv clauzele contractelor, mai ales prețurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produselor lactate un nivel de trai echitabil.

FDC: Ce programe de informare a fermierilor, referitoare la accesarea fondurilor, credeți că ar fi necesare sau care ar trebui îmbunătățite?

GDB: Agenţia de Plăţi şi Interventie pentru Agricultură acordă o deosebită importanţă informării permanente a fermierilor. Deşi în ultimii ani bugetul a fost redus pentru aceste tipuri de activităţi, am căutat să gasim forme de comunicare eficientă cu costuri reduse şi în acelasi timp am accesat măsura de asistenţă tehnică din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 pentru activităţi de informare a fermierilor beneficiari ai măsurilor de dezvoltare rurală gestionate de APIA.

Comunicarea dintre instituţia noastră şi fermieri este permanentă şi constă în sesiuni de informare directă a fermierilor, editarea şi distribuirea de afişe, pliante, broşuri, ghiduri de informare pentru fermieri privind schemele de plată şi măsurile APIA, difuzarea de clipuri TV si radio, site-ul Agenţiei, www.apia.org.ro, care conţine informaţii pentru fermieri, informaţii actualizate în timp real.

Mai mult, funcţionarii din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Interventie pentru Agricultură atat de la nivel central, dar mai ales la nivel local şi judetean sunt permanent la dispoziţia fermierilor şi răspund solicitărilor acestora.

Desigur, întotdeauna există loc pentru îmbunătăţirea tuturor activităţilor, ceea ce şi noi, la APIA încercăm să facem. Faptul că fermierii s-au adresat în număr atat de mare Agenţiei şi au depus cereri, este un semal pentru noi că suntem în contact permanent, comunicăm cu fermierii şi cunoaştem nevoile acestora.

FDC: Care au fost cele mai eficiente programe de sprijin susținute de APIA?

GDB: Consider că fiecare măsura sau schemă gestionată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin specificul sau şi prin beneficiarii cărora li se adresează este eficientă. Şi aici mă întorc din nou la numărul de cereri primite anual de către Agenţie şi la sumele plătite efectiv în contul fermierilor, ceea ce ne arată că toate programele de sprijin pe suprafaţă, pornind de la Schema de Plată Unică pe Suprafaţă, măsurile de dezvoltare rurală, plăţile naţionale directe complementare, programele privind măsurile de piaţă, dar şi plăţile de la bugetul naţional, cum ar fi plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, specia bovine şi speciile ovine – caprine sau plaţile pentru bunăstarea animalelor au fost eficiente şi au contribuit la susţinerea fermierilor români.

FDC: Care credeți că sunt principalele dificultăți cu care se confruntă cei care doresc să obțină sprijin de la APIA și ce credeți că ar trebui îmbunătățit în acest sens?

GDC: Cea mai mare dificultate întâmpinată, nu numai de către fermieri, dar şi de către funcţionarii Agenţiei, a fost reprezentată de documentele doveditoare ale dreptului de utilizare a terenului, care  nu oferă întotdeauna informaţii actualizate privind suprafeţele reale utilizate sau elemente de identificare care să facă legătura cu ortofotoplanurile şi cu baza de date APIA. Această situaţie, deşi s-a îmbunătăţit de la an la an, a continuat să creeze probleme în justificarea drepturilor de folosiţă a terenurilor, în special la misiunile de audit efectuate de către Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, în calitate de Organism de Certificare pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Sperăm ca prin actualizarea cadrului legislativ, în noua programare, aceste probleme se vor diminua semnificativ, astfel încât nici Agenţia, nici fermierii să nu mai plătească penalităţi datorate lipsei sau neconcordanţelor din documentele de utilizare a terenurilor.

FDC: Care este mesajul dumneavoastră pe care l-ați transmite fermierilor și procesatorilor români?

GDB: În primul rând doresc să încurajez fermierii să utilizeze toate terenurile pe care le deţin, să cultive cât mai eficient pământul, întrucât pământul a reprezentat încă din cele mai vechi timpuri o sursa inestimabilă de resurse şi de hrană. Pentru procesatorii români mesajul meu este ca indiferent de dificultăţile întâmpinate, să nu renunţe la activitatea lor, şi să ştie că în permanenţă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin schemele de plată implementate, alături de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este aproape de sectorul de procesare.

FDC: Vă mulțumim!

Comisia Europeană trebuie să își dea acordul pentru noul PNDR
Autor: Meat MIlk  /   joi, 22 ianuarie 2015

Comisia Europeană trebuie să își dea acordul pentru noul PNDR. Ca urmare, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 ar putea fi demarat în luna martie 2015, doar în cazul în care, în perioada imediat următoare, Comisia Europeană va comunica acordul de principiu în baza unei adrese oficiale transmise de Ministerul...

România- locul 19 în privința prețului cărnii de tăuraș
Autor: Meat MIlk  /   luni, 19 ianuarie 2015

Conform Comisiei Europene, care citează surse Eurostat, România se clasează pe locul 19 în privința prețului cărnii de tăuraş şi de vită în carcasă. Carnea de tăuraş se vindea în medie cu 270 euro/100 kilograme iar cea de vacă la 204 euro/100 kilograme. “Preţurile s-au dus în jos şi la carne şi la lapte din cauza embargoului...

CE solicită opiniile fermierilor pentru vânzarea în comun a produselor agricole
Autor: Maria Demetriad  /   vineri, 16 ianuarie 2015

Comisia Europeană (CE) a demarat, în 15 ianuarie 2015, consultările pe tema proiectului privind vânzarea în comun de produse agricole, invitând părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la noul proiect privind aplicarea normelor antitrust ale UE în sectorul agricol, informează un comunicat de presă al CE. Cele mai...

Recomandările DVSSA-Sibiu pentru crescătorii de ovine
Autor: Maria Demetriad  /   joi, 15 ianuarie 2015

Activitarea de reproducţie (monta şi obţinerea de miei prin fătări în campanii organizate) reprezintă o etapă prioritară în tehnologia de creştere a ovinelor care asigură venituri importante prin vânzarea de miei vii, carne de miel, precum şi creşterea efectivului, sau înlocuirea animalelor reformate sau moarte, se arată într-o...

Controlul și eliminarea IVEMP în creșterea porcilor
Autor: Meat MIlk  /   miercuri, 14 ianuarie 2015

Infecția cu virusul encefalomiocarditei porcului – IVEMP (Encefalomyocarditis virus – EMPV) este o boală infecțioasă virală întâlnită la porcine de toate vârstele, îndeosebi la grupele de tineret porcin, fiind evidențiată printr-o mortalitate ce variază între 10% și 100%. Produsă de un cardiovirus, boala afectează deseori...