Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close
IFS

GplusE Consortium: Un nou concept pentru a preveni problemele de sănătate al vacilor de lapte

Autor: meatmilkjoi, 21 septembrie, 2017

(Autori: Janne Rothmann Holm-Aarhus University şi Thomas Andersen-SEGES)

Adesea, calitatea vieţii animalelor este un concept în strategia unei ferme de lapte. Un aspect important al calităţii vieţii este venitul şi timpul dedicat activităţilor din afara fermei. Acest lucru a condus la creşterea dimensiunii efectivelor, pentru a obţine avantajele date de producţia la scară macro. În acest proces de dezvoltare,  fermierul a identificat o mai mare focalizare asupra sustenabilităţii, din partea comunităţii. De aceea, trebuie să se acorde o mai mare atenţie asupra impactului asupra mediului dar şi asupra sănătăţii şi bunăstării animalelor. Toate aceste aspecte au fost luate în calcul de GplusE Consortium care derulează în prezent proiectul cu titlul de mai sus, pe care vi-l prezentăm în ediția de față.

 

(Notă: Proiectul se derulează cu finanțare europeană

Acest proiect a primit finanțare din cadrul celui de-al șaptelea Program-Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Demonstrații în temeiul Acordului de finanțare nr. 613689. Opiniile exprimate în acest articol aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Comisiei Europene.)

 

Sustenabilitatea și producția de lapte

 

Cu noua folosire a conceptului de HACCP fermierii pot identifica problemele de sănătate ale bovinelor de lapte în fazele incipiente. Acest lucru permite crearea bazelor pentru o producţie mai sustenabilă care aduce efecte benefice, atât fermierilor, cât şi consumatorilor. În prezent există în curs un proiect UE pentru ajustarea conceptului pentru gestionarea sănătăţii vacilor.

 

Pentru implementarea noilor principii, sunt necesare calităţi excelente de management dar şi abilitatea de adaptare a know-how-ului şi instrumentele optime pentru dezvoltarea şi conducerea sustenabilă a unei unităţi de producţie de lapte. Acest lucru necesită instrumente de management, de exemplu HACCP, un concept în care marea majoritate a riscurilor din sistemul de producţie este monitorizată, iar această monitorizare este documentată şi primeşte răspunsuri.

 

După cum știm, HACCP este folosit pe scară largă pentru a asigura calitatea în lanţul alimentar, în special cu referire la contaminarea fizică, microbiologică şi chimică. Unii fermieri s-au întâlnit cu conceptul HACCP, în cazul folosirii aditivilor alimentari sau a premixurilor în formulele de nutriție şi, deci, trebuie să respecte regulamentele europene de igienă şi alimentare. Experienţa din lanţul alimentar este acea ce a solicita un mare efort pentru dezvoltarea şi implementarea unui HACCP specific într-o fermă, dar, după cum este uşor de folosit, el are şi multe avantaje în supravegherea şi tratarea factorilor de risc.

 

Bilanţul energetic negativ-un exemplu de folosire a HACCP

 

Un risc ar putea să fie bilanţul negativ, unde raţia de alimentaţie nu îndeplineşte cerinţele de nutrienţi. În acest caz, bovinele își mobilizează  rezervele corpului, pentru a susţine lactaţia şi, în consecinţă, pierd din greutate. Bilanţul energetic negativ  este o situaţie normală, în prima parte a lactaţiei, la toate vacile de lapte, dar pentru anumite animale, bilanţul energetic este prea mare şi devine un risc serios de sănătate. Vaca poate dezvolta cetoză clinică sau subclinică şi un risc crescut de a fi  abatorizată înainte de următoarea lactaţie.

 

Într-un proces HACCP normal se identifică Punctele Critice de Control, pentru a monitoriza riscul. Pentru riscul de bilanţ energetic negativ, un punct critic de control ar trebui să fie nivelul de betahidroxibutirat (BHB), măsurat în sânge sau în lapte. BHB  este unul dintre corpurile de cetoză formate în vacă, atunci când are un bilanţ energetic negativ.

 

Măsurătorile au arătat că această concentraţie de BHB din sânge sau lapte are legătură cu bilanţul energetic negativ, dacă nivelul de glucoză din sânge este relativ scăzut. Acest lucru înseamnă că poate fi folosit drept punct critic de control. Dacă nivelul de BHB este mare, iar nivelul de glucoză prea mic, trebuie să se aplice acţiuni corective. Acţiunile necesare depind de situaţie, dar un exemplu ar putea fi creşterea nivelului de energie în raţia de hrană, prin regândirea formulei raţiei sau prin administrarea de propilen glicol.

 

Documentaţia este ultimul pas în sistemul de supraveghere bazat pe HACCP. În exemplul cu BHB, monitorizarea se poate face automat în sistemul de mulgere. Documentaţia se poate întocmi prin salvarea tuturor măsurătorilor.

 

Abordarea generală

 

Într-o definire tradiţională, HACCP trebuie să fie dezvoltat specific, pentru sistemul pe care îl monitorizează. Astfel,  se permite existența unui rating de siguranţă foarte mare, atunci când se monitorizează producţia alimentară. Dar, în acelaşi timp, este nevoie de o echipă de specialişti care să analizeze toate activitățile fermei. O abordare generală, în care riscurile şi punctele critice de control sunt predefinite, va oferi un sistem în care implementarea poate fi efectuată de către o echipă mică, ea putând fi constituită din fermieri şi consilieri care cunosc fluxul fermei (ex. veterinar sau nutriţionist), suplimentată cu consilieri care cunosc conceptul general de HACCP.

 

Proiectul GplusE Consortium

 

În cadrul Proiectului European GplusE, oameni de ştiinţă, organizaţii ale fermierilor şi din industrie din șase ţări ale Uniunii Europene, Statele Unite şi China, au avut drept scop optimizarea eficienţei producţiei, impactul asupra mediului, sănătatea şi bunăstarea vacilor de lapte. Unul dintre punctele pe care s-a concentrat proiectul a fost adaptarea principiilor HACCP la practica generală de management, care se poate testa în fermele de lapte obişnuite. Proiectul este în curs, iar scopul acestuia este de a testa practicile de management în fermele de lapte în cursul anului 2018.

 

Producţia de lactate pe scară largă solicită o practică de management sistemică. În cadrul proiectului european “GplusE”,  oameni de ştiinţă, organizaţii ale fermierilor şi din industrie au drept scop optimizarea eficienţei producţiei, impactul asupra mediului şi sănătatea şi bunăstarea vacilor de lapte. Unul dintre punctele pe care se concentrează proiectul este folosirea instrumentului HACCP  pentru îmbunătăţirea nivelului de management a producţiei de lapte și lactate. Iată, mai jos, principiile și etapele de implementare (Fermierii români care doresc să colaboreze în cadrul acestui proiect, pot solicita informații scriind la irene.ward@ucd.ie):

 

 

Europa, devastată de pesta porcină africană
Autor: Maria Demetriad  /   sâmbătă, 10 februarie 2018

Epidemia persistentă de pestă porcină africană (ASF) ar putea genera pierderi în industria porcilor din Ucraina, de cca 30 de miliarde de dolari, în următorii 15 ani, a afirmat Serviciul de Stat pentru Securitate Alimentară și Protecția Consumatorilor, citând estimările Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și...

ANSVSA: Proiect privind regulile de biosecuritate în exploataţiile de păsări
Autor: meatmilk  /   joi, 8 februarie 2018

(Comunicat ANSVSA) Văzând Referatul de aprobare nr. …….. din……………., întocmit de către Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ţinând cont de prevederile art. 63 şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa...