Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close

Guvernul de la Haga: Piața e favorabilă, investiți în România!

Autor: Mircea Demetermiercuri, 3 mai, 2017

Așa cum ne-am învățat cititorii, vă prezentăm rapoarte asupra piețelor de lactate și produse din carne din România, întocmite de străini. Apelăm la aceste analize gândind că sunt mai obiective decât cele realizate pe plan național. De această dată, vă prezentăm succint o imagine a celor două piețe în anul 2016, imagine care se bazează pe un Raport al Ambasadei Olandei, transmis guvernului de la Haga, intitulat în original ”Food Sector in Romania 2016”. Facem precizarea că acesta este un document oficial, fapt care ne dovedește încă o dată interesul olandeziilor pentru România. Totodată, subliniem că documentul face apel la date finale ale anului 2016, dar și, acolo unde nu au fost alte informații disponibile, la date de la finalul anului 2015.

 

Sursele Raportului Ambasadei Olandei

 

(În ordinea menționată în original) Fabrica de Lapte, Fabrica de Carne, Meat & Milk, Infoferma, Infoaliment, Magazinul Progresiv, Revista Piata, Retail Magazin, Ziarul Financiar, Euromonitor, INSSE, Eurostat, Comtrade, BNR, Ministerul Finanțelor, MADR, Comisia Națională de Prognoză, TNS România, AC Nielsen, GfK, Mercury Research, Exact Cercetare și Consultanță, RetailZoom, ARC, APCPR, ACPR, Romalimenta, APRIL, AMRCR.

 

Un adevărat boom în retail

 

Precizând faptul că România este al doilea mare membru al Uniunii Europene, după Polonia, din Europa Centrală și de Est, și că agro-industria a avut un aport la Produsul Intern Brut de 4,2 %, în Raport se afirmă că ultimii ani au fost definiți de un adevărat boom al retail-ului, boom bazat pe creșterea PIB-ului, de la 3,8 %, în 2015, la 5,5 %, în 2016. Raportul mai precizează și faptul că rețelele Profi, Mega Image, Lidl, Carrefour, Metro, Segros, Kaufland, Billa (intrat între timp în proprietatea Carrefour, n.n.), și Auchan, au deschis în perioada 1 ianuarie-10 noiembrie 2016, 163 de noi magazine, după ce, în 2015, deschiseseră alte 212 noi magazine.

 

Potrivit Raportului, hipermarketurile reprezintă 52 % din totalul comerțului, iar magazinele tradiționale, restul de 48 %. Principalii actori ai expansiunilor sunt numiți de olandezi ca fiind rețelele Profi și Mega Image, subliniind accentul pe care îl pun cei doi retaileri pe pătrunderea în mediul rural și orașele mici. Raportul mai evidențiază faptul că rata șomajului din România este relativ mică, în raport cu multe dintre statele din Occident, în 2016 ea fiind de 6,7 %, estimată a scădea în 2017 cu cel puțin cu 0,1 %. Totodată, analiștii olandezi apreciază favorabil nivelul redus al datoriei publice, calificativul ”Optimist+BAA3 Stabil”, acordat de Moody’s, argumentând îndemnul de a ”investi masiv în agricultura și Industria alimentară a României”.

 

Un capitol aparte este rezervat retailerilor autohtoni, documentul evidențiind următoarele rețele locale:

 

-Elan Trio; Proprietari: Csaba Gyorgy Boroș și Cecilia Boroș; Magazine: 15- Merkur, Szuper și C+C; Cifră de afaceri (2015): 45,9 mil. euro; Salariați (2015): 669.

-Annabella; Proprietari: Dorina și Dan Mutu (proprietari și ai firmei Râureni); Magazine: 56- Annabela și Fresh; C.a.(2015): 44,5 mil. euro; Salariați (2015): 665.

-Succes Nic Com; Proprietar: Nicolae Sarcină; Magazine (2015): 150; C.a. (2015): 34,9 mil. euro; Salariați (2015): 1.162.

-Zanfir; Proprietar: Lilieana Zanfir; Magazine: 10-Zanfir; C.a. (2015): 26,1 mil. euro; Salariați (2015): 326.

-Barta Ati; Proprietar: Lajos Barta; Magazine (2015): 10- CBA Barta Ati și Barta Ati Cash & Carry; C.a. (2015): 21 mil. euro; Salariați (2015): 214.

-Darina Com; Proprietar: Aurel Baciu; Magazine (2015): 15-Darina; C.a. (2015): 15,4 mil. euro; Salariați (2015): 263.

 

Mai sunt menționate enumerativ: Unicarm (87 de magazine-2015), Sergiana (47-2015) și Diana (40-2015). În Raport nu se menționează că aceste rețele sunt ale unor companii de procesare a cărnii.

 

Consum de lactate extrem de scăzut

 

Potrivit raportului olandez, piața lactatelor din România cumulează cca 800 de milioane de euro, la un consum estimat de INSSE, pentru 2015, de 5,79 de litri pe persoană, în timp ce Euromonitor ne creditează cu un consum de lapte ambalat de 13,5 litri. Citând ca sursă APRIL, Raportul afirmă că 60 % din producția de lapte este pentru auto-consum. Categoria de populație care consumă cea mai mare cantitate de lapte este reprezentată de segmentul feminin cu vârste între 15 și 34 de ani. Ponderea cea mai mare a consumului se înregistrează în orașele medii (87 %) și în cele mici (67 %).

 

Raportul relevă că nivelul consumului de brânză și smântână depinde de numărul de persoane dintr-o familie dar cel mai înalt nivel statistic este de 1,86 kg. pe lună. Însă, media anuală a consumului de brânză din România este de cca. 5 kg. pe an, pe cap de locuitor, incluzând aici și brânza produsă și vândută de țărani. Olandezii au estimat un consum de iaurt de doar 7 kg./an, în timp ce în Ungaria este de 11 kg., în Bulgaria, de 23, iar în Franța, de 30. Untul a avut cea mai accentuată creștere, cu 6,5 % în valoare și 2,5 % în volum, la finalul lui 2016, față de 2015. Totodată, Raportul evidențiază că produsele lactate ambalate au cunoscut în 2016 o creștere de 7,2 %, față de anul precedent. Estimarea, până în anul 2020, arată că va exista o creștere de 4,2 %, pe acest segment.

 

Din categoriile de brânzeturi, se arată că 50 % reprezintă telemeaua și cașcavalul, 40 %, brânzeturile proaspete și doar 10 % brânzeturile tip gourmet. Potrivit Raportului, românii preferă net brânza din lapte de vacă (86 %), din lapte de oaie,  doar 53 % și din lapte de capră, doar 20 %. Brânzeturile definite de olandezi drept ”vegetariene” nu înseamnă decât 3 % din opțiuni. 80 % dintre brânzeturi sunt cumpărate din magazine, 42 %, din piețele țărănești, iar 31 %, prin auto-aprovizionarea din mediile rurale.

 

Mărci și companii de lactate

 

Clasamentele mărcilor și companiilor de lactate, întocmite de raportorii olandezi, arată în felul următor (nu sunt prezentate valori, dar se indică faptul că sunt ordonate cumulând indicatori de vânzare și notorietate):

 

Mărci prezente pe piața românească:

 

Danone – Danone

Albalact – Lactalis

Raraul – Lactalis

Zuzu – Lactalis

LaDorna – Lactalis

Napolact – FrieslandCampina

Olympus – Fabrica de Lapte Brasov

Delaco – Bongrain

Hochland – Hochland

Covalact – Covalact (nr: Lactalis)

Friss – Covalact (nr: Lactalis)

Sim – Simultan

Lacto Food – Lacto Food

Monor – Carmo-Lact Prod

Gordon – Gordon Prod

Five Continents – Five Continents

Solomonescu – Lacto Solomonescu

Therezia – Therezia Prodcom

 

Cei mai importanți furnizori externi pentru piața românească:

 

Soignon

Arla

ZanettiGalbani

Uhrenholt

Meggle

Albeniz

 

Conform datelor sintetizate în ianuarie 2016, LaDorna, Milli, Napolact, Oke și Zuzu au deținut 63 % din piața laptelui de băut, în timp ce mărcile Covalact, Delaco, Hochland, Napolact și Rarăul, au deținut 31 % din piața de brânzeturi. La aceeași dată, cele mai populare mărci de unt erau, în ordine: DeAlbalact, Covalact de Țară, Napolact, President și Lurpack (N.r.!?), acumulând un market share de 54,6 %.

 

Cea mai consumată brânză provine de la Hochland (22 %), Napolact (15%), Delaco (12 %). Clasamentul olandezilor este completat (fără a da cifre), de Pilos și ”Gusturi românești”. În privința laptelui de băut, Top 3 este: ZuZu, LaDorna și Napolact, iar în privința iaurtului se indică drept lider de necontestat Danone, urmat de ZuZu.

 

Dinamica producției în august 2016, față de august 2015:

 

Lapte de băut: +6,7 % (179.476 t)

Smântână: +6,5 % (45.951 t)

Acidofile, inclusiv iaurt: +5,1 % (133.559 t)

Unt: +6,4 % (7.194 t)

Brânzeturi: +9,2 % (62.410 t)

 

Comerțul extern cu lapte și lactate

 

Foarte interesant capitolul care se referă la comerțul extern al României cu lapte și lactate. Iată, așadar, de unde se importă lapte și smântână în România (decembrie 2015):

 

Ungaria: 34.906.820 euro

Polonia: 7.776.880 euro

Cehia: 5.866.770 euro

Germania: 4.735.400 euro

Grecia: 2.852.340 euro

Slovacia: 1.617.760 euro

Franța: 919.760 euro

Belgia: 611.950 euro

Bulgaria: 358.860 euro

Austria: 345.930 euro

 

Exporturile de lapte și smântână ale României (decembrie 2015):

 

Grecia: 9.840.150 euro

Bulgaria: 3.674.530 euro

Itala: 1.314.760 euro

 

Originea importurilor de zară, acidofile, smântână, neconcentrate, fără adaosuri (decembrie 2015):

 

Germania: 10.959.610 euro

Polonia: 8.456.390 euro

Ungaria: 2.418.170 euro

Bulgaria: 1.162.720 euro

Cehia: 874.460 euro

Belgia: 451.980 euro

Austria: 252.110 euro

Itala: 163.630 euro

Greece: 150,240 euro

Olanda: 107.730 euro

 

Exporturile românești de zară, acidofile, smântână, neconcentrate, fără adaosuri (decembrie 2015):

 

Ungaria: 5.048.260 euro

Grecia: 2.500.060 euro

Moldova: 2.402.290 euro

 

Importurile de iaurt (decembrie 2015):

 

Germania: 6.418.810 euro

Polonia: 4.330.300 euro

Ungaria: 928.420 euro

Bulgaria: 869.950 euro

Cehia: 520.750 euro

Belgia: 279.910 euro

Austria: 252.110 euro

Grecia: 141.850 euro

Olanda: 41.980 euro

Franța: 40.560 euro

 

Exporturile de iaurt (decembrie 2015):

 

Ungaria: 4.072.220 euro

Grecia: 2.488.940 euro

Moldova: 2.320.560 euro

 

Importurile de unt (decembrie 2015)

 

Polonia: 10.258.600 euro

Germania: 4.653.630 euro

Franța: 2.167.630 euro

Slovacia: 1.387.530 euro

Olanda: 933.750 euro

Belgia: 928.100 euro

Bulgaria: 589.810 euro

Ungaria: 449.560 euro

Cehia: 418.130 euro

Grecia: 270.020 euro

 

Exporturile de unt (decembrie 2015)

 

Ungaria: 180.580 euro

Grecia: 130.320 euro

Moldova: 47.060 euro

 

Importurile de brânză și caș (decembrie 2015)

 

Germania: 67.402.190 euro

Polonia: 17.788.340 euro

Italia: 12.386.710 euro

Ungaria: 9.069.920 euro

Olanda: 5.397.010 euro

Austria: 4.781.390 euro

Bulgaria: 3.601.980 euro

Franța: 3.471.020 euro

Denemarca: 3.229.680 euro

Cehia: 3.012.860 euro

 

Exporturile de brânzeturi și caș (decembrie 2015):

 

Grecia: 13.890.850 euro

Italia: 6.013.490 euro

USA: 4.609.320 euro

 

Din câte vedem cu ușurință, Raportul Ambasadei Olandei evidențiază categorica balanță negativă a României, deficit care, până în prezent, s-a accentuat.

 

Consum mic și la carne

 

Subliniind că, în capitolul rezervat Industriei de procesare a cărnii din România, Raportul Ambasadei Olandei nu specifică în niciun paragraf faptul că țara noastră își asigură în proporție covârșitoare, din producție internă, necesarul de produse din carne, documentul evidențiază opțiunea netă a românilor pentru carnea de porc, menționând, însă, că la finalul anului 2016, consumul pe cap de locuitor nu era decât de 29,7 kg./an, ”cu mult sub media europeană”.

 

Specialiștii din Țara Lalelelor menționează că segmentul cu cea mai mare creștere în ultima perioadă analizată a fost acela al mezelurilor și cârnaților, cu un plus de 10 %, la finalul lui 2016, față de 2015, cu peste 5 % cât se anticipase anterior. Drept pentru care, doar acest segment prezintă acum o valoare de peste un miliard de euro. Raportul olandez refevă, totodată, tendința consumatorilor spre produsele neaditivate și fără conservanți, precum și spre produsele tradiționale.

 

Dar, cârnații și salamurile sunt în top-ul preferințelor: 82 % dintre români cumpără frecvent astfel de produse, iar nouă din zece români consumă zilnic salam sau cârnați. Cât privește profilul consumatorilor, segmentul de populație care cumpără frecvent mezeluri și cârnați este cel cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani. 33 % dintre cumpărători au studii superioare. 62 % dintre cumpărătorii de cârnați și salam sunt femeile care achiziționează aceste produse, în medie, de 5,9 ori pe săptămână. 59 % dintre cumpărături sunt efectuate în supermarket-uri, 26 % din comerțul tradițional, iar 15 % din magazine specializate.

 

Analiza subliniază recenta orientare a românilor spre produsele premium, feliate, în special crud-uscate, care au avut în 2016 o creștere de 9 %. 40 % dintre români cumpără salam, 20 % cumpără cârnați proaspeți, 17 % cumpără specialități (în creștere cu 2,3 %, față de 2015), 15 %, cârnați afumați, iar șunca este preferată de 7 % dintre conaționali.

 

Mărci și companii de carne

 

Clasamentul mărcilor românești de carne și produse din carne, întocmit de Ambasada Olandei, arată în felul următor (nu sunt publicate criteriile):

 

Comtim – Smithfield

Cris-Tim – Cris-Tim

Matache Macelaru’ – Cris-Tim

Unicarm – Unicarm

Fragedo – Transavia

Coco Rico – Aaylex

Agricola – Agricola

Caroli – Caroli Foods

Maestro – Caroli Foods

Meda – Meda Prod ’98

Reinert – H&E Reinert

 

Top 5 al mărcilor de mezeluri este următorul:

 

Cris-Tim – Cris-Tim

Caroli – Caroli Foods

Aldis – Aldis

Agricola – Agricola

Campofrio – Caroli Foods

 

Separat, Smithfield Group, Kosarom și Sergiana sunt evidențiate în document pentru integrarea producției.

 

Clasamentul mărcilor de produse din carne importate în România, este următorul:

 

Jean Caby

Italia Salumi

Fiorucci

Bauwens

Galbani

Espana e Hijos

La Selva

 

Clasamentul producătorilor de carne de pasăre și produse din carne de pasăre, întocmit de olandezi, este următorul (decembrie 2015):

 

Transavia: 64.976 t

Avicola Buzau: 53.677 t

Agricola International: 45.622 t

Agrisol: 24.406 t

Avicarvil: 20.617 t

Ave Group: 16.699 t

Avicola Slobozia: 12.856 t

Bravcod: 12.611 t

Avicod Broiler: 12.523 t

 

Companiile evidențiate de analiza Ambasadei Olandei, sunt următoarele (date statistice la finalul lui 2015):

 

Smithfield Group; Proprietar: VH Group China; Marcă: Comtim; Export: 20 %; Cifră de afaceri: 174 milioane euro; Salariați: 795.

 

Unicarm; Proprietar: Vasile Lucuț; Mărci: Unicarm (pentru carne), Premio Unicarm, Unimo, Unimo Plus, Bunicel etc. (pentru lactate); C.a.: 154,2 mil. euro; Salariați: 2.825.

 

Transavia; Proprietar: Ioan Popa; Marcă: Fragedo; Export: UK, Franța, Spania, Grecia, Olanda, Croația, Bulgaria etc.; C.a.: 104 mil. euro; Salariați: 1.145.

 

Aaylex Prod; Proprietar: Bogdan Stanca; Marcă: Coco-Rico; Export: Bulgaria, Cehia, UK, Olanda, Cipru, Franța, Germania etc.; C.a.: 98.8 mil euro; Salariați: 1.713.

 

Agricola Internațional; Proprietar: Acționariat românesc; Marcă principală: Agricola; Premii Internaționale:  “Puiul Fericit”, “Ouale de la gaini fericite” și “Salam de Sibiu”-Bruxelles; Gold Stars “Superior Taste Award” – International Taste & Quality Institute – iTQi.

 

Recunoștința Prodcom Impex; Proprietari: Radu și Cristina Timiș; Mărci: Cris-Tim, Matache Măcelaru’, Vitality, Alpinia, Bunea Haiducul, Gostat; C.a.: 69,5 mil. euro; Salariați: 770.

 

În paragraf separat, Caroli este menționat drept cel mai dinamic competitor de pe piața românească a cărnii.

 

Materii prime și comerț internațional

 

Deosebit de amănunțită, analiza Ambasadei Olandei a rezervat un clasament special materiilor prime utilizate în România, în procesarea cărnii. Top-ul ingredientelor, întocmit de olandezi, este următorul:

 

Acidificatori și regulatori

Emulsificatori

Fibre și prebiotice

Ingrediente nutriționale

Conservanți și antioxidanți

Stabilizatori

Coloranți

Arome și potențatori de arome

Fosfați

Îndulcitori

Vitamine și minerale

 

Principalul producător național de condimente și aditivi este menționat a fi Supremia.

 

(N.r.: Raportul a întocmit și un clasament al celor mai mari achizitori de aditivi și condimente, așadar, al celor mai mari utilizatori de astfel de ingrediente, dar nu îl publicăm!)

 

Cei mai mari importatori de ingrediente, pentru piața românească, sunt:

 

Alinda Ro

Azelis Romania

Enzyme & Derivate

 

Importurile de carne-materie primă ale României (decembrie 2015):

 

Germania: 158.152.350 euro

Ungaria: 113.874.200 euro

Spania: 61.171.830 euro

Polonia: 60.185.930 euro

Olanda: 59.841.240 euro

Italia: 22.966.660 euro

Belgia: 18.084.920 euro

Danemarca: 15.162.090 euro

Bulgaria: 11.583.070 euro

Austria: 11.310.700 euro

 

Exporturile României de carne (decembrie 2015):

 

Marea Britanie: 39.790.540 euro

Bulgaria: 30.693.770 euro

Franța: 29.260.490 euro

 

N.r.: Acum, că aveți datele, interpretarea și opiniile vă aparțin.

Care este adevărata față a Industriei lactate românești?
Autor: Aura Alexa Ioan  /   joi, 26 ianuarie 2017

Anul 2017 rămâne marcat de criza internațională de pe piața lactatelor, iar piața autohtonă se învârte în același cerc vicios. Fermierii se plâng că au ajuns să vândă laptele la prețul unei sticle de apă minerală. Procesatorii avertizează că politicile guvernamentale aplicate sunt greșite și că, în ciuda datelor oficiale...

ARC și Pro Agro cer TVA de 9 % și pentru produsele din carne
Autor: Maria Demetriad  /   joi, 19 februarie 2015

După cum am anunțat ieri dupăamiază, în interviul exclusiv pe care ni l-a acordat domnul Alex Jurconi, președintele federației Pro Agro, patronatele din sectorul cărnii, cum ar fi ARC și Pro Agro, precum și APCPR și AFISS, cer reducerea TVA nu doar la carne, aşa cum se propune în proiectul noului Cod Fiscal, ci şi la produsele din...