Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Horia Virlan – un om cu sare si piper

Autor: Meat MIlkmarți, 29 ianuarie, 2013

Gazda a emisiunii Cireasa de pe Tort de la Prima TV, Horia Virlan este absolvent al cursurilor de arta culinara de la Cleveland Community College din SUA, posesor al diplomei de Maestru in Arta Culinara si un om care a gustat din toate, dar caruia vedetele autohtone nu ii gusta intotdeauna glumele.

Nume: Horia Virlan
Data nasterii: 3 noiembrie 1963
Locul nasterii: Galati
Studii: Cursul de arta culinara de la Cleveland Community College din SUA
Mancaruri favorite: Sarmale, mamaliga cu branza
Prezinta: Cireasa de pe tort, la Prima TV

FDC: Esti bucatarul care trimite vedetele la cratita. Cum te simti cand tratezi celebritatile ca pe niste oameni obisnuiti?

HV: Si vedetele sunt oameni, avand partile lor bune si rele. Eu apreciez doar un aspect al vietii lor, aspect pe care acestea ni-l dezvaluie noua, tuturor, prin intermediul emisiunii de la Prima TV.

FDC: Dintre vedetele cu care ai colaborat pentru emisiunea «Cireasa de pe Tort» care a fost cel mai bun in bucatarie? Dar cel mai putin inzestrat?

HV: Eu nu colaborez cu cei ce sunt gazde si gatesc, ci doar evaluez ceea ce performeaza domeniile lor. Au trecut deja doua sezoane si am vazut destul de multi gatind corect, dar gustos nu stiu, caci nu am avut onoarea sa gust din preparatele lor. Unii dintre acestia au pregatire culinara sau au cochetat cu restaurantele, iar aici i-as enumera pe domnul Haussman si pe colegul Emil Mitrache. Altii sunt adevarati gurmanzi, cum ar fi Adrian Daminescu sau doamna Cristina Stamate. Ar mai fi cei carora le place sa se joace in bucatarie, si exemple de acest gen sunt Luana Ibaka, Bodo sau chiar doamna Rita Muresan. In concluzie, neputand sa-i pun pe toti in aceeasi «oala», nu pot face un clasament. Slabi mi s-au parut Simona Senzual, Nick de la «N&D» si «Sexy Braileanca».

FDC: Este diferit sa gatesti in fata camerelor de filmat in comparatie cu a gati in bucataria unui restaurant?

HV: O, da! In restaurant nu te vede o tara intreaga cand faci vreo boacana, pe cand la TV se schimba treaba. Usor nu le este nici vedetelor, iar eu le inteleg, dar nu pot intelege «nonconformismul» unora – si subliniez ghilimelele – de a primi oaspetii oricum: fara a pune masa, fara a prepara ceva bucate, cum este obiceiul nostru; fara a dori sa primesti oaspeti nu se cheama ca esti gazda si nici nu vei avea vreodata prieteni in adevaratul sens al cuvantului. Ospitalitatea este o trasatura caracteristica oamenilor buni, iar mie de ceilalti nu-mi pasa.

FDC: Cat de mult conteaza aspectul unui fel de mancare in aprecierea unui bucatar?

HV: Aspectul preparatelor este parte din programa de invatamant de specialitate in Arta Culinara. Pana ajung sa fie consumate de catre meseni, preparatele culinare trec prin cateva etape. In primul rand, este citit meniul care, daca este scris intr-o maniera apetisanta, ne excita sucurile gastrice. Apoi urmeaza contactul vizual, despre care ma intrebi. Daca preparatul are coloritul si prezentarea in plan vertical artistic efectuata, atunci ochii transmit semnale tot acelorasi sucuri gastrice. In al treilea rand, este contactul olfactiv, mirosul apetisant al preparatelor influentandu-ne in acelasi mod ca si celelalte.

FDC: Care crezi ca trebuie sa fie calitatile unui bun bucatar?

HV: Calitatea primordiala este respectul fata de cei care consuma preparatele lui, chiar daca poate fi vorba numai de el insusi.

FDC: Cum si unde poate un tanar sa se specializeze in arta culinara?

HV: THR Bucuresti, Scoala Bella Italia din Braila si Liceul de Gastronomie al domnului ing. Nejloveanu din Constanta sunt cele mai bune scoli in domeniu.

FDC: Care este ingredientul secret al unui bucatar de succes?

HV: Bunul simt si, inca o data, respectul fata de consumatori.

FDC: Cine sunt mai buni bucatari, barbatii sau femeile? De ce?

HV: Cei mai buni sunt cei care au pregatirea cea mai buna, care sunt cei mai dedicati meseriei, au fler si simtul frumosului. Nu conteaza ca sunt barbati sau femei.

FDC: Ce ustensile si accesorii nu ar trebui sa lipseasca dintr-o bucatarie moderna?

HV: Un robot de bucatarie cu mixer, blender si storcator de fructe, apoi ar fi un cuptor cu microunde cu grill. De asemenea, voi aminti si o masina de feliat, un filtru sau espresor de cafea etc.

FDC: S-au schimbat obiceiurile tale alimentare datorita meseriei de prezentator TV?

HV: Eu nu vad nicio schimbare la mine! De niciun fel. Beau bere cu aceiasi prieteni, ma duc la pescuit cu aceiasi pescari si mananc la fel.

FDC: Ce si cum mananca un bucatar? Consideri ca ai un regim alimentar sanatos? Faci sport?

HV: Sport? Te referi la sah sau la «table»? Serios, acum, nu am timp, chiar daca nu fac bine. Mananc insa destul de sanatos, fara porc, fara prajeli, fara anumite mezeluri. Consum galeti de fructe si legume, lactate si mult ulei de masline crud. Totusi nu am cel mai sanatos regim alimentar si, colac peste pupaza, mananc seara tarziu.

FDC: Cand mergi la cumparaturi, cum selectezi produsele? Citesti informatiile de pe etichete?

HV: Da! Sunt destul de strict in selectia produselor si cumpar numai produse de la furnizori pe care eu ii consider seriosi.

FDC: Ce preparate din carne preferi? Cum ar trebui gatita carnea pentru a se transforma intr-un fel de mancare preferat de tine?

HV: Hopa! Au inceput intrebarile capcana! Fiecare tip de carne are savoarea ei daca este gatita corect, iar mie imi place ce e gatit corect si este acompaniat de legumele potrivite.

FDC: Ce alimente nu lipsesc niciodata din frigiderul tau?

HV: Lactatele, mai putin cascavalul, care este gras. Am tot felul de legume, ciorba, vita, berbec, peste. Era sa uit, am si bere si vin, dar si apa plata si minerala.

FDC: Care sunt antipatiile tale alimentare, alimentele pe care nu le-ai tine niciodata in frigider?

HV: Foarte sincer am sa raspund ca nu am antipatii culinare. Nu sunt «pornit» pe vreun produs, doar ca unele nu fac parte din dieta mea.

FDC: Acasa esti bucatar cu norma intreaga? Care este cel mai complicat fel de mancare pe care l-ai pregatit?

HV: Da, eu gatesc, in general, acasa. Nu stiu, parca am preparat odata o prajitura cu doua feluri de blat si trei creme diferite. Se prepara in doua zile. Daca ma intrebi cum era, iti raspund ca am apucat o bucatica, restul l-au «hapait» musafirii, iar ei nu au zis nimic. De atunci nu l-am mai pregatit.

FDC: Cu ce te-ar putea incanta culinar cineva?

HV: Mi-ar placea sa privesc o prezentare cu preparatele specifice ale tuturor popoarelor de pe glob si, bineinteles, sa gust din fiecare.

FDC: Care este felul tau de mancare preferat?

HV: Eu sunt foarte putin pretentios: mamaliga cu branza si sarmale.

FDC: Care bucatarie internationala ti se pare mai apetisanta? Dar cea mai sanatoasa?

HV: Pe de o parte, bucataria franceza mi se pare cea mai complexa. Cele mai sanatoase bucatarii mi se par cele asiatice. Acestea au in compozitie cateva produse foarte sanatoase pentru organism, cum ar fi: soia, orezul, pestele si algele marine, fructele si legumele.

FDC: In ce zona a Romaniei crezi ca se mananca cel mai bine?

HV: Intre «cel mai gustos» si «cel mai bine» exista o diferenta, dar cu ingaduinta dumneavoastra am sa o traversez, spunand ca, in Banat, exista o imbinare fericita de culturi gastronomice.

FDC: Iti plac experientele culinare noi? Te consideri gurmand?

HV: Da, imi plac preparatele noi, dar nu imi place sa experimentez gandaci si larve. Sorry pentru cei care se dau in vant dupa asa ceva !

FDC: Ai avut vreo experienta culinara neplacuta? Exista vreun fel de mancare care te dezgusta?

HV: Mi-a oferit cineva o ciorba de pui de nutrie. Erau niste costite mici, ca de soricei. Nu va pot descrie!!!

FDC: Preferi sa mananci acasa sau la restaurant? Ai un restaurant favorit?

HV: Nu sunt o persoana mondena, chiar daca mananc la restaurant din cand in cand.

FDC: Cum sunt serviciile din restaurantele romanesti in comparatie cu cele din afara?

HV: Fac parte dintre cei ce lucreaza in industria ospitalitatii din tara noastra, dar nu pot spune ca sunt multumit de cum sunt serviti consumatorii. Totusi, trebuie spus ca suntem pe un drum bun si aceasta nu se datoreaza nici legislatiei, inexistenta sau fara discernamant aplicata, si nici economiei de piata, ci tinerilor care au ales ca ocupatie munca in restaurant si care au schimbat atitudinea flegmatica cu una vesela, calduroasa. Ii felicit si le multumesc.

FDC: Care a fost cea mai reusita vacanta a ta? Te-a incantat vreo specialitate culinara locala?

HV: Am mancat odata, in Grecia, o specie de calcan umplut cu niste alge si legume nemaipomenite.

FDC: Cum arata pentru tine o cina perfecta? Ambient, mancare, companie…

HV: O seara de vara argentiniana, la o ferma superba, langa o cascada, impreuna cu cei dragi mie, mancand salatele lor nemaipomenite si o friptura de vita cat roata carului.

Rosii á la Languedocienne – pentru 4 persoane

Ingrediente:
– 4 rosii coapte
– 2 felii de franzela, cu coaja inlaturata
– un catel de usturoi, tocat marunt
– 2 linguri de ulei de masline
– o lingurita de patrunjel tocat
– o lingurita de cimbru proaspat tocat
– o lingurita de maghiran proaspat tocat
– 8 fileuri de sardine usor sarate sare si piper negru macinat, dupa gust

Mod de preparare
– Se taie rosiile in doua, apoi se scobesc, se sareaza interiorul si se asaza cu scobitura in jos, pe o tava inclinata.
– Se amesteca uleiul de masline cu usturoiul si se ung feliile de franzela, apoi se lasa 5 minute, dupa care se faramiteaza. Se toaca marunt ierburile aromate si se amesteca cu sardinele tocate si cu firimiturile de paine. Asezonati daca este necesar. Cu aceasta mixtura se umplu rosiile, presandu-se usor in interior. Se stropesc deasupra cu putin ulei si se asaza pe o tava.
– Se incinge cuptorul la temperatura de 190oC si se introduce tava in cuptor. Se coc rosiile timp de 5 minute, apoi se ridica temperatura la maxim si se gratineaza usor, timp de 2-3 minute.
– Se servesc imediat, cu salata verde si paine de casa sau bagheta.

Doru Stãnculescu: „Daca plecam noi, se va alege praful!”
Autor: Meat MIlk  /   miercuri, 30 ianuarie 2013

Nu ºtiu de ce, dar cand am plecat spre locuinþa lui Doru Stãnculescu, pentru a-i lua interviul pe care il citiþi mai jos, tot drumul nu am avut in minte decat excepþionalul Cantec intre apele þãrii. Cu siguranþã, a fost ceva premonitoriu, pentru cã, la finalul dialogului nostru, Doru...

Irina Cojar, actrita a Teatrului National Bucuresti: Port pe umeri o uriasa mostenire culturala
Autor: Meat MIlk  /   miercuri, 30 ianuarie 2013

In atmosfera relaxata a vilei sale de la Mogosoaia, dialogul cu Irina Cojar poarta, inevitabil, semnul marii literaturi, a marii dramaturgii romanesti. Descendenta unei familii care a marcat, in timp, cultura romaneasca, actrita Teatrului National Bucuresti ni se destainuie, facandu-ne sa intelegem ca, fie teatru, fie aliment, totul trebuie sa...