Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Hrana-furaj pentru acvacultură

Autor: Meat MIlksâmbătă, 8 februarie, 2014

La fel ca în orice alt domeniu al producției de carne, și în acvacultură, asigurarea unei alimentații de calitate este determinantă în realizarea unei producții piscicole performante, din punct de vedere calitativ, dar și cantitativ. Totodată, hrana-furaj a peștilor din ferme reprezintă unul dintre cele mai ridicate costuri, fapt care are repercusiuni directe asupra profitabilității.

Feed for aquaculture

The same as in any other meat production field, in aquaculture, the assurance of a qualitative feeding is a determining factor for the realization of a performing fish production, from the qualitative point of view, as well as quantitative. Meantime, the feed for fish farms represents one of the highest costs, a fact which has direct repercussions on their profitability. 

Furajele combinate, cu plus și minus

Una dintre cele mai frecvente formule de hrană administrată în fermele piscicole este aceea a formulelor de furaje combinate, utilizate mai ales în acvacultura intensivă, având ca rezultat direct în starea de sănătate a peștilor, în creșterea și dezvoltarea lor. Concomitent, potrivit legislației în vigoare, furajele combinate trebuie să aibă un impact cât mai redus asupra calității apei.

FDC 27 PESTI2Cum în România, fermele de crap sunt larg răspândite, există mari rezerve în ceea ce privește sporirea productivității, situația fiind, oarecum, comună țărilor din Estul Europei, în majoritatea lor, dispunând de tehnologii vechi chiar și de 50 de ani. În replică, însă, realizarea producției este asigurată pe suprafețe mari ale luciului de apă și pe productivitatea naturală a heleșteelor, apelându-se ocazional la hrănirea suplimentară. Cu toate acestea, de regulă, în fermele extensive nu se utilizează furajarea suplimentară, cu toate că aceasta ar crește producția mai ales prin ritmul de creștere și îmbunătățirii calității cărnii.

În opoziție, una dintre cele mai mari greșeli este aceea că unii dintre acvacultori utilizează tehnologii extensive pe suprafețe mici de luciu de apă, de câteva hectare, suprafețe care sunt, de fapt, ideale pentru tehnologiile intensive, care dau cel mai bun rezultat, în privința intensificării producției.

Astfel, dacă vorbim de producția de crap, prin utilizarea de furaje de înaltă calitate este relativ ușor să se realizeze o producție de 7-10 t/ha/an. În același timp, creșterea crapului în viviere și sisteme flow-through este aproape neutilizată, deși poate asigura o producție de 300 kg/m3 de apă.

Categorii de furaje

În ciprinicultura țărilor din Estul Uniunii Europene, de regulă, se folosesc ca hrană diferite materii și uleiuri vegetale, șroturi etc., deși acest tip de hrană trebuie administrată rar și doar ca supliment, pe lângă hrana naturală, din cauza faptului că doar 5 % este digerată, restul de 95 % fiind eliminat, singura utilitate a fecalelor rezultate fiind aceea a îngrășământului pentru plancton.

pestiLa rându-i, înmulțirea planctonului generează înverzirea apei și, mai grav, diminuarea oxigenării acesteia, creșterea nămolului, acumularea de amoniac și nitriți, cu toate, în defavoarea unei producții de calitate. În acest caz este mai mult decât necesară împrospătarea permanentă a api din bazine, curățarea lor, fapt care generează alte neajunsuri: pătrunderea de agenți patogeni, poluarea apelor naturale, decesul peștilor și diminuarea producției.

În schimb, în situația utilizării furajelor combinate, rezultatele sunt benefice. În situația în care peștele este hrănit cu furaje vegetale (făinuri, tărâțe, șroturi), carnea peștelui va fi mai săracă în proteine, ca urmare a conținutului ridicat de carbohidraţi. Și aici, însă, trebuie acordată o foarte mare atenție, pentru că excesul poate duce la acumularea de grăsimi, la fel cum se poate ajunge la o cantitate mare de grăsime, în situația în care peștele este crescut o perioadă prea lungă de timp. De exemplu, crapii de 3 ani devin maturi sexual, creșterea încetinește, glandele încep să se dezvolte, iar grăsimea se acumulează în cantitate sporită. În replică, toți specialiștii sunt de acord că un pește ”sălbatic” este mai gustos, datorită hranei naturale.

Compoziţia furajelor în ciprinicultură

Cele mai prețioase componente ale furajelor sunt proteinele, care influenţează direct creşterea peştilor. Folosirea lor este strâns legată de carbohidraţi şi grăsimi care sunt surse de energie pentru metabolismul de bază şi pentru folosirea proteinelor în creşterea masei corporale. Dacă sunt prea multe proteine, sau prea puţine grăsimi şi carbohidraţi, o parte din proteine vor fi utilizate ca sursă de energie. Acest lucru este neprofitabil. Conversia hranei este slabă, furajul fiind poluant pentru apă, prin compuşii pe bază de azot din fecalele care sunt eliminate. De aceea, hrana trebuie să fie echilibrată procentual în proteine, grăsimi şi carbohidraţi.

La rândul lor, grăsimile sunt extrem de importante, fiind suportul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Vitaminele nu sunt componente scumpe pentru producătorii de furaje, motiv pentru care furajele combinate au un conţinut vitaminic ridicat. Problema este ca acele vitamine trebuie să fie stabile în hrană, aici regăsindu-se importanţa ambalării şi depozitării corecte a furajelor. Dacă aruncăm o privire asupra compoziţiei chimice a furajelor trecută în fişa furajului, observăm că nu este o foarte mare diferenţă între diferitele sortimente, însă preţul şi calitatea pot avea mari variaţii. Acest lucru se datorează originii componentelor.

Metoda de preparare este de asemenea importantă. Furajul sub formă de pelete este superior celui tradiţional, având o compoziţie omogenă, o calitate constantă, nu se risipeşte în apă și este uşor de depozitat. Furajul extrudat însă, este cu un pas înainte, permiţând o digestibilitate sporită, cu un conţinut mai ridicat în grăsimi, mai puţin poluant şi având o conversie mai bună. Furajul extrudat este cu 20-30% mai scump, dar este totuşi mai economic, decât cel sub formă de pelete.

În ciprinicultură este greu de calculat conversia unui anumit furaj, deoarece acesta depinde şi de alţi factori, precum: densitatea de populare, dimensiunea peştelui, hrana naturală disponibilă, temperatură, oxigen, calitatea apei. Din practică se poate spune că un furaj extrudat de bună calitate poate duce la o conversie a hranei cuprinsă între 0,9-1,3.

Furajarea păstrăvilor

Păstrăvii sunt “animale cu sânge rece” care își reglează metabolismul pe baza temperaturii apei în care trăiesc și înoată. Scăderea temperaturii pe durata lunilor de iarnă, încetinește activitatea acestora și, drept consecință, mănâncă mai puțin, reducându-se ritmul de creștere. În schimb, în lunile mai calde, metabolismul specific stimulează consumul de hrană, cu mai multă voracitate. Însă, în aceste situații, crescătorul este constrâns să reducă alimentația, din cauza disponibilității reduse de apă și a riscului ca o alimentație foarte bogată să producă hipoxie, mortalitate sau diferite alte patologii.

Pornind de la aceste considerații bazate pe experiență și fler, observăm cât este de necesar să dirijăm activitatea de creștere, cât mai mult posibil în lunile în care temperatura apei și disponibilitatea unei ape de bună calitate asigură cele mai bune condiții de întreținere și de exploatare.

Pe piață există diferite sortimente de hrană pentru păstrăvi, care diferă prin conținutul de grăsimi, de proteine și, în general, prin ingredientele care le compun. Cu scopul de a reduce costurile de achiziție a hranei pentru păstrăvi, din păcate doar în aparență, crescătorii din România au tendința de a achiziționa hrană cu un conținut de proteine de circa 40%, iar cel de grăsimi, de maxim 20%. Acest tip de hrană este cu siguranță puțin eficient și nu favorizează dezvoltarea păstrăvilor la maxim, la nivelul potențialului genetic, în perioadele în care condițiile de creștere sunt optime.

Mai putem revigora sectorul de creștere a suinelor?
Autor: Aura Alexa Ioan  /   joi, 13 aprilie 2017

Ce se întâmplă cu carnea de porc autohtonă? Prognozele nu sunt deloc de bun augur. Conform avertismentelor Asociației Române a Cărnii (ARC), prețul cărnii de porc se majorează din luna aprilie, în medie cu 15-30%, din cauza creșterii exportului cărnii de porc în țările asiatice. Guvernul anunță că va da subvenții pentru a...

Care este adevărata față a Industriei lactate românești?
Autor: Aura Alexa Ioan  /   joi, 26 ianuarie 2017

Anul 2017 rămâne marcat de criza internațională de pe piața lactatelor, iar piața autohtonă se învârte în același cerc vicios. Fermierii se plâng că au ajuns să vândă laptele la prețul unei sticle de apă minerală. Procesatorii avertizează că politicile guvernamentale aplicate sunt greșite și că, în ciuda datelor oficiale...