Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Infiintarea fermei, standarde, norme, conceptii

Autor: Meat MIlkmiercuri, 30 ianuarie, 2013

Viitorul producator de carne va demara proiectul in regiuni slab productive sau neproductive (pentru a evita concurenta), zone preorasenesti sau rurale. Infiintarea unei ferme se stabileste in functie de conditiile social-economice teritoriale, un studiu edilitar obiectiv al viitoarei unitati zootehnice, sistematizarile planificate. Posibilele perspective ale dezvoltarii localitatilor limitrofe pot compromite investitiile prin dezafectari zonale. Existenta resurselor furajere, a cailor de comunicatie, a energiei si a apei potabile garanteaza reusita economica. Fermele nu vor fi traversate de canalizare, conducte de gaze sau drumuri publice. Studiile sanitare vizeaza evitarea poluarii mediului peste limitele admise, aparitia zoonozelor sau a disconfortului.

Fermele pentru eco-inaripate

O afacere cu tot mai multi partizani pare sa fie ferma ecologica. Agricultura ecologica este similara terminologic celei organice sau biologice. Obtinerea eco-produselor este reglementata de norme stricte care pleaca de la calitatea pamantului, pana la obtinerea produsului final. Beneficiul fondurilor europene nerambursabile cantareste serios in decizia infiintarii unei astfel de ferme. Estimata la doar 1%, piata romaneasca a produselor ecologice nu acopera cererea, oferta comerciantilor finali fiind importata. Valorificarea superioara a produselor ecologice este un motiv in plus pentru initiatori, pe langa cresterea veniturilor actualilor fermieri, prin valorificarea superioara a produselor. Un exemplu: pretul de piata al puilor ecologici este de 2-4 ori mai mare decat al celor crescuti in sistem conventional.

Terenul ales, in speta pasarilor crescute biologic

Proprietarii unei suprafete trebuie sa depuna documentatia pentru obtinerea fondurilor necesare decontaminarii acesteia de insecticide, tratament obligatoriu in primii trei ani. Dupa ce terenul este eliberat de ingrasaminte chimice, insecticide, efectul plantelor toxice, solul urmeaza fertilizarea, exclusiv cu ingrasaminte organice sau ingrasaminte mi­nerale extrase din zone cu zacaminte minerale si carbohidrati. Fertilitatea si activitatea biologica a solului trebuie mentinuta prin plante verzi, cu inradacinare adanca, intr-un asolament corespunzator.

Hrana pasarilor crescute in sistem ecologic este reprezentata de porumb si orz ecologic (65%), restul hranei putand fi reprezentata de eco-granule. Acest aspect va asigura calitatea carnii puilor ingrasati.

Recomandarile si restrictiile bio-sanitare interzic administrarea antibioticelor si substantelor de sinteza, in agricultura ecologica toate tratamentele fiind efectuate cu medicatie homeopata. Conditiile sanitar-veterinare pun accent pe controlul comportamental al pasarilor libere si monitorizarea unor boli precum salmoneloza, ascitela sau coccidoza. Prinderea, transportul, ambalarea, etichetarea, distributia se fac potrivit reglementarilor specifice. Nu se admite utilizarea organismelor modificate genetic sau a produselor derivate.

Daca o pasare se imbolnaveste sau este ranita, trebuie izolata si tratata imediat. Sunt autorizate tratamentele veterinare ale pasarilor sau cladirilor/instalatiilor (inclusiv cu medicamente imuno-veterinare), doar atunci cand o afectiune este depistata in zona amplasamentului eco-avicol.

Puii sunt scosi la lumina naturala, la varsta de 20 de zile, iar in prima etapa de adaptare la mediu deschis si lumina naturala, pasarile trebuie hranite cu porumb, in proportie de 80%. Fiecare pasare adulta dispune de cel putin 4 mp spatiu inierbat, iar in adapostul interior sunt grupate cel mult 6 pasari/1 mp, cu 18 cm liniari stinghie pentru cocotat. Bunastarea pasarilor este conditionata si de o buna protectie in padocurile exterioare, prin intinderea de copertine impotriva intemperiilor.

Conversia pasarilor reprezinta o alta conditie importanta in rezultatul produsului final. Astfel, pentru carnea de pui vanduta cu stampila eco, pasarile trebuie crescute cel putin zece saptamani si achizitionate inainte de a implini trei zile.

Conform normelor, ferma ecologica de crestere a pasarilor poate aduce profituri substantiale. Surprinzator insa, putini fermieri au ales varianta bio. Multi pionieri ai domeniului isi pregatesc cartile de vizita, dar revin la agricultura traditionala. Produsele orga­nice nu sunt compatibile cu azotul, islazul, grajdul sau stimulentele din genetica si agricultura intensiva.

Ferma de porci

O unitate Ferma pentru cresterea porcilor, construita si administrata conform legislatiei, permite derularea activitatii potrivit tehnologiilor proiectate. Necesitatea de preventie a contaminarilor impune preliminar, studii sanitar-veterinare si a parametrilor de microclimat profesioniste. Simultan, se urmareste asigurarea tuturor conditiilor impuse legal.

Amplasamentul fermei de crestere a porcilor vizeaza criteriile sanitare de izolare a crescatoriei fata de zonele locuite, asigurand un cordon sanitar nepoluant de 1.500 m, in jurul unitatii. Se va tine astfel cont de conditiile de colectare si deversare a dejectiilor, de inlesnire a activitatilor de curatare, spalare si dezinfectarea spatiilor. Totodata, sursa de lumina naturala va fi asigurata concomitent cu cea artificiala, corespunzatoare cerintelor fiziologice si comportamentului animalelor.

Adapostul trebuie construit astfel incat sa permita fiecarui porc sa stea intins, sa se odihneasca stand intins, sa stea in picioare fara pericolul alunecarii. Spatiul trebuie repartizat individual, astfel incat animalul sa poata vedea alti porci, pentru evitarea tulburarilor comportamentale. Sursele de furnizare a energiei vor fi proiectate in conformitate cu normele nationale privind protectia muncii. Pardoseala trebuie sa impiedice alunecarea porcilor, prin compozitia materialelor din care este structurata.

In functie de varsta si greutatea animalelor, suprafetele minime necesare sunt: intre 0,15 mp pentru porcii in greutate medie; de pana la 10 kg si 1mp pentru cei in greutate medie de 110 kg. Porcii pusi la ingrasat sunt cazati in boxe comune, specifice perioadei, asi­gurandu-se minimum 0,8 mp pentru fiecare animal.

Ventilatia va fi naturala, realizata prin panouri rabatabile sau cosuri ventilatoare. De surse de caldura si ventilatie reglabila artificiala beneficiaza doar halele maternale si cele pentru tineret porcin. Redu­cerea stresului la tineretul porcin si adaptarea acestuia la temperatura spatiilor de odihna, se realizeaza prin montarea becurilor cu infrarosii deasupra boxelor (timp de 5-6 zile), pentru incalzirea suplimentara.

Programul de lucru reprezinta unul dintre obiectivele impuse de succesiunea si durata necesara activitatilor desfasurate pentru bunul mers al procesului zooproductiv. In fermele de crestere a porcilor, programul se desfasoara astfel incat mentinerea reflexelor conditionate ale animalelor sa fie favorizata de concordanta dintre cerintele biologice si succesiunea operatiilor de supraveghere-ingrijire. Fiind produs perisabil, carnii de porc ii este necesar un flux tehnologic riguros, incat cazarea, cresterea si distributia sa se efectueze fara pericolul deprecierii.

Ferma de vaci

Amplasamentul terenului, in panta lina si uniforma (1-3%), va fi ales cu o buna expunere spre soare. Asezarea unitatii sub nivelul localitatilor invecinate impiedica scurgerile de apa si dejectii spre acestea. Obligatoriu in zona neinundabila, suprafata destinata viitoarei ferme se va situa cu 0,5 m peste nivelul apelor curgatoare invecinate sau apropiate. Coeficientul de risc al inundatiilor se calculeaza la mai putin de 2%, pentru ferme si 1% pentru complexele zootehnice. Solul stabil, cu capacitate de retinere a apei si permeabilitate suficienta, reprezinta alta cerinta. Distanta minima dintre unitatile de crestere/exploatare a bovinelor si localitatile invecinate este de 300 m, pentru fermele cu maximum 500 de capete si de 500 m, pentru cele ce depasesc acest efectiv.

La demaraj, vacile pot fi asezate intr-un adapost prevazut cu patru pereti largi si usi glisante, ce comunica cu padocul. Adapostul va fi divizat in trei zone: pentru furajare, pentru miscare si pentru odihna. Zona de furajare este delimitata prin vopsirea unui spatiu, direct pe pardoseala din ciment. Accesul la furaje se face printr-o grila metalica ne­cesara impartirii zonei si evitarii drenajului reciproc.

Zona de miscare, aflata intre cea de furajare si cea de odihna, se construieste la 20 cm sub nivelul primei. Latimea spatiului de miscare va fi de 3,5 m si – fiind construit din beton – va reduce umiditatea adapostului. Tot in aceasta zona, va fi montat jgheabul de adapare (unul la 50 de vaci), cu nivel constant.

Zona de odihna este un pat continuu, de prefe­rinta din ciment granulat sau caramida cimentata. Cusetele individuale, cu dimensiuni variabile (2,1-2,3 m lungime si 1,1-1,15 m latime) pot fi reglate in functie de varsta si rasa, astfel incat defecatia sa se produca in zona de miscare, mentinand curat asternutul din covoare de cauciuc. Vor mai fi realizate doua compartimente folosite ca spatiu maternal sau izolator.

Structurarea activitatii cotidiene din ferma de vaci este stabilita, in functie de fluxul tehnologic. Particularitatile reproductive, cerintele nutritionale sunt vizate prioritar, nefiind neglijate exigentele biologice. Unitatile mici si mijlocii, cu mai putine animale in exploatatie, se diferentiaza de cele de capacitate mare, fiind avantajate de volumul redus al lucrarilor si efectuarea mai exacta a acestora.

Drupa 2020: Tendințe în tehnologia imprimării ambalajelor
Autor: Ilie Stoian  /   miercuri, 14 noiembrie 2018

AIPIA (Asociația Industriei de Ambalaje Active & Inteligente), colaborează intens cu organizatorii târgului cu Drupa 2020, pentru a prezenta ultimele tendințe și tehnologii Active & Intelligent Packaging.   În acest sens, Eef de Ferrante, CEO al AIPIA, a vorbit în cadrul Congresului Mondial al Asociației, care s-a...

Prima conferință dedicată evaluării on-going a PNDR 2014-2010
Autor: meatmilk  /   miercuri, 14 noiembrie 2018

(Comunicat) Domnul Secretarul de Stat Alexandru Potor a participat la prima conferință dedicată evaluării on-going a PNDR 2014-2020 în perioada 2017-2020.   Au mai fost prezenți la eveniment directorul general adjunct al Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, Carmen Boteanu, experți din...