Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Înființarea și exploatarea unei ferme de melci

Autor: Aura Alexa Ioanvineri, 7 februarie, 2014

Autor: Aura Alexa Ioan

În lumea antică, melcii se numeau cochlea, cuvânt care înseamnă “lingura” cu care se mâncau aceştia. Romanii au ajuns să consume melcii şi datorită scrierilor lui Plinius şi Varro, care arătau efectele tămăduitoare şi stimulatoare a cărnii de melc. Ei au construit primele grădini destinate creşterii melcilor. Grecii, fenicienii şi alte culturi preromane din Marea Mediterană au consumat melci şi fructe de mare, multe din acele reţete culinare păstrându-se până azi în bucătăria mediteraneană. Evul Mediu a adus un alt mod de a privi melcii şi noua ramură a zootehniei, Helicicultura.

 

Snails farm

In the ancient world, snails were called cochlea, a word that means „spoon”. The Romans started to eat snails somehow because of the writings of Plinius and Varro, who were showing healing and stimulating effects of snails meat. They built the first gardens to grow snails. Greeks, Phoenicians and other pre-Roman cultures from Mediterranean have eaten snails and sea fruits, many of these recipes being kept until today in the Mediterranean cuisine. The Middle Age brought a different way of considering snails and a new livestock branch, called Heliciculture.

Melci gustoşi şi ”credincioşi”

Melcii au avut avantajul esenţial în pregătirea mâncărurilor de post, deoarece nu erau consideraţi a fi nici carne şi nici peşte. Prin urmare, cele mai multe mănăstiri aveau mici grădini împrejmuite de garduri de lemn şi sârmă, în care călugării creşteau aceşti melci gustoşi. În Evul Mediu, melcii erau hrana săracilor, deoarece se culegeau gratis, din natură. Ulterior a început comerţul cu melci. Împreună cu comerţul, desigur, a venit şi ideea de creştere a lor. Tot în acea perioadă, melcii erau crescuţi şi ca leac împotriva tusei. Crescătorii svabi transportau melcii în butoaie, pe Dunăre, cale de câteva sute de kilometric, până la Viena. Apoi comerţul cu melci s-a orientat spre Paris, unde melcii erau transportaţi pe uscat. Se spune că în anul 1908 svabii din satul Guttenstein au vândut la Paris peste 4 milioane de melci. Tehnicile moderne de conservare au pus capăt comerţului svabilor cu melci. Astăzi melcii sunt importaţi din Europa de Est, Africa şi Asia.

Raţionament economic

melcoZootehnia este într-o creştere dinamică, mai mult decât orice alt sector din agricultură. Acest sector va fi până în 2020 cel mai important sector agricol în termeni de valoare adăugată. Ca urmare a creşterii populaţiei şi veniturilor, a urbanizării rapide şi a schimbării obiceiurilor de hrană, se observă o expansiune fără precedent a industriei zootehnice în ţările dezvoltate, unde producţia de carne pe cap de locuitor se aşteaptă să crească cu aproape 50 % între anii 2002 şi 2020.

 

 Afacere rentabilă

Conform tehnologiei italiene, costurile pentru înfiinţarea unei ferme de melci  Aspersa Minima, pe o suprafaţă de 2000 metri, nu sunt mari.

Suprafaţa minimă pentru construcţia unei ferme de melci în condiţii de rentabilitate teoretică, este de 2000 mp, cu dimensiuni recomandate (dar nu obligatorii) ale terenului de 40×50 m. Pentru construcţia unei ferme de creştere a melcilor sunt necesare mai multe faze:

150 Euro – Procurare stâlpi pentru împrejmuire fermă şi ţarcuri

200 Euro – Sârmă ghimpată pentru împrejmuire

1000 Euro – Tablă zincată

500 Euro – Sistem de irigaţii

1200 Euro – Pompă de apă şi generator de curent

2000 Euro – Plasă Helitex

400 Euro – Seminţe pentru înfiinţarea culturilor în ţarcuri

400 Euro – Folie tip Agryl pentru protecţia de iarnă a melcilor

2000 Euro – Melci reproducători Helix Aspersa Minima

Total investiţie – 8900 Euro

Calculele au o marjă de eroare de 5% şi nu cuprind manopera de execuţie a fermei şi sistemul de alimentare cu apă.

   

Investiţie recuperată încă din primul an

Dacă e făcută respectând toate condiţiile din recomandările specialiştilor, ferma de melci poate aduce chiar în primii ani recuperarea investiţiei făcute, dar şi un profit substanţial. Preţul angro pe kilogramul de melc viu poate varia între 3,5 şi 5,8 euro iar carnea de melc (cunoscută sub numele de escargot) poate ajunge până la 50 euro.

melciiExistă două tipuri de ferme de melci:

  1. Ferma neacoperită este o fermă cu o investiţie mare, de ordinul la câteva mii de dolari, iar aceasta devine profitabilă din primul export. Tipul acesta de fermă se consideră a fi cea mai profitabilă din punct de vedere economic, deoarece nu necesită multă muncă sau cheltuieli majore (doar apă, curentul cu care se menţin stropitorile şi munca angajaţilor, care e minimă). Această metodă de a creşte melcii este cel mai mult folosită în Italia. Dezavantajele acestui tip de fermă este că se obţine o singură producţie pe an.

2. Ferma de încăpere. Crearea unei astfel de ferme impune o investiţie majoră şi cere supraveghere zilnică din partea unui îngrijitor. Totuşi această fermă vă permite să aveţi melci maturi, de mai multe ori pe an. Acest tip de fermă s-a adoptat cu succes în Franţa, unde cumpărătorii pretenţioşi pretind să aibă melci proaspeţi pe parcursul întregului an. Acest tip de fermă nu are o viabilitate la fel de mare ca fermele neacoperite şi reîntoarcerea banilor din investiţie nu se aşteaptă din primul an.

Soluții digitale pentru productivitate sporită și profit ridicat în fermă
Autor: meatmilk  /   vineri, 3 august 2018

(Comunicat) Evoluția rapidă a domeniului IT și influența existenței Internetului se fac simțite în toate domeniile, inclusiv în agricultură. Fermierii din întreaga lume adoptă cu rapiditate noile tehnologii, astfel încât să își îndeplinească menirea cât mai ușor și să producă tot mai multă hrană pentru o populație...

C.E.: Rolul cheie pe care vânătorii trebuie să îl joace în împiedicarea evoluției PPA
Autor: meatmilk  /   joi, 2 august 2018

(Comunicat) Sectorul cărnii de porc este unul dintre cele mai semnificative sectoare agricole din UE. Acesta reprezintă 8,5% din producția totală a industriei agricole din UE, cea mai mare, în comparație cu alte sectoare de carne. Carnea de porc reprezintă 50% din producția totală de carne din UE. Carnea de porc este cea mai exportată...