Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Influenţa factorilor de mediu asupra reproducţiei suinelor

Autor: Meat MIlkmiercuri, 18 iunie, 2014

“Porcul este un mare nedreptăţit, ironizat şi chiar insultat printre proverbe şi zicători. Oricât de nobilă i-ar fi rasa, oricât de ascuţite simţurile şi oricât de albă i-ar fi pielea, oamenii tot zic despre porc că este nesimţit la maximum, murdar pe vecie, neghiob prin temperament şi bădăran prin născare. Oamenii ironizează şi condamnă porcul, de multe ori fără temeiuri suficiente. În multe privinţe, el se aseamănă cu omul: mănâncă mai mult decât trebuie, este foarte sensibil la stres, putându-se îmbolnăvi de ulcer duodenal, infarct miocardic etc.” (prof. dr. Ion Dinu)

 

 

The influence of environmental factors on breeding pigs

<<Pig is treated unfair, taunted and even insulted in different proverbs and sayings. As noble would be the race, no matter how much fine has the senses and as white it has the skin, people still say that the pig is callous, dirty forever, fool in its temperament and rude. People insult and condemn the pig, often without sufficient evidence. In many ways, he is like man: eating more than it should, it is very sensitive to stress, and could be ill with duodenal ulcer, heart attack, etc. >> (Prof. Dr. Ion Dinu)

 

 

Mediul, însoţitor al bunăstării animalelor

 

Factorii de mediu natural şi mediu indus, care îşi pun amprenta asupra însuşirilor productive şi stării de sănătate a porcilor implicaţi în reproducţie, sunt numeroşi, iar modul lor de acţiune se poate manifesta atât unilateral, cât şi asociat.

 

 

Specialiştii în suinicultură, analizând evoluţia şi progresele indicatorilor de producţie din ultimii 25 de ani, afirmă că, la cunoştinţele actuale privind fiziologia reproducerii, materialul genetic aflat în exploatare şi nivelul tehnologic existent, se pot obţine 2,51 fătări/scroafă/an şi se pot înţărca 41 purcei perfect sănătoşi/an/scroafă.

 

Condiţia reuşitei acestei performanţe excepţionale de reproducţie, este ca toate etapele tehnologice, începând cu rasa, vârsta şi greutatea corporală la prima montă, depistarea căldurilor, calitatea spermei, tehnica însămânţării, nutriţia, igiena, bunăstarea, igiena creşterii purceilor, tehnica înţărcării, să fie realizate după toate regulile ştiinţei. Factorii care condiţionează funcţia de reproducţie sunt clasificaţi în: factori de mediu intern, factori de mediu extern şi factori tehnologici.

 

Din prima categorie fac parte ereditatea, vârsta şi statusul hormonal. Principalii factori de mediu extern sunt reprezentaţi de alimentaţie (prin nivelul proteic, energetic al macro şi microelementelor, vitaminelor şi al poluării cu microtoxine), prin nivelul factorilor fizici (temperaturile coborâte sau ridicate, umiditatea, viteza curenţilor de aer, lumina şi poluarea sonoră), chimici (dioxidul de carbon, amoniac şi hidrogen sulfurat) şi biologici (pulberile şi microflora din aer).

 

Nu trebuie subestimat factorul social (contactul dintre indivizi de acelaşi sex sau sexe diferite, stabilirea ierarhiei de grup) şi stres. În acelaşi timp, factorii sociali, cu efect major în derularea funcţiei de reproducţie şi asupra nivelului performanţelor, sunt consideraţi: ritmul de recoltare a spermei şi suprafaţa boxei de cazare a vierilor, iar la scroafe, sistemul de întreţinere în timpul gestaţiei şi durata lactaţiei.

 

Alimentaţia suinelor implicate în procesul reproducţiei

 

Raţiile administrate vierilor de reproducţie trebuie să asigure sporul planificat de creştere, o condiţie de reproducţie optimă, spermatogeneză normală şi o activitate sexuală bună. În mod obişnuit, masa corporală a vierilor de reproducţie, la începutul folosirii lor la montă, este de 90-110 kg, iar masa corporală optimă este egală cu 220-250 kg.

 

 

Din aceste considerente, în primul an de folosire la montă, raţiile administrate vierilor trebuie să asigure un spor de creştere mediu zilnic de 170g, respectiv de 40 kg spor de creştere anual. Insuficienţa proteinelor, aminoacizilor, vitaminelor şi sărurilor minerale din nutreţurile combinate, folosite în alimentaţia vierilor, influenţează negativ spermatogeneza şi apetitul sexual.

 

Alimentaţia scrofiţelor şi scroafelor, în perioada anterioară montei şi în perioada de gestaţie, are drept scop asigurarea unei stări fiziologice adecvate, pentru a obţine de la ele un număr mare de purcei cu vitalitate ridicată. Pentru realizarea acestor obiective, se recomandă administrarea zilnică pe cap de animal a 1,8-2,2 kg nutreţuri combinate, în ultima lună de gestaţie. Scroafele şi scrofiţele gestante hrănite restrictiv sunt agitate, iar în astfel de situaţii se recomandă amestecarea cu fân sau paie şi tocarea nutreţurilor combinate. Folosirea unor nutreţuri combinate cu un conţinut sub 14% P.B. din S.U. nu influenţează negativ prolificitatea scroafelor şi masa corporală a purceilor la naştere, având o influenţă nefavorabilă asupra rezistenţei purceilor la boli infecţioase.

 

 

 

În timpul verii, în hrana scroafelor gestante, se folosesc nutreţuri combinate cu un conţinut ridicat în vitaminele A1, B3, B12 şi colină, ca mijloc de prevenire a efectelor negative ale stresului termic, materializat prin creşterea mortalităţii embrionilor şi sporirea numărului de purcei ce se nasc morţi.

 

Alimentaţia scroafelor în lactaţie este subordonată asigurării posibilităţilor materiale, ca scroafele să producă o cantitate cât mai mare de lapte, în această etapă (în limitele potenţialului ereditar), de care depinde ritmul de creştere al tineretului porcin, până la vârsta de trei săptămâni. Ca urmare, este necesar ca raţiile administrate scroafelor aflate în lactaţie să fie echilibrate în energie, proteină, săruri minerale şi vitamine.

 

Necesarul de energie al scroafelor în lactaţie este influenţat de vârsta animalelor, masa lor corporală şi numărul de purcei pe care scroafa îi alăptează. Insuficienţa energiei din raţiile administrate scroafelor în lactaţie are o influenţă negativă asupra producţiei de lapte şi asupra compoziţiei chimice a laptelui.

 

Influenţa majoră directă a microclimatului

 

Suinele sunt animale foarte sensibile la condiţiile de climat nefavorabil din adăpost. S-a descoperit că viteza aerului care depăşeşte nivelul maxim admis (curenţi de aer şi temperatura inferioară celei necesare) generează pierderi de greutate ce pot ajunge până la 20%. Indiferent de “statutul social de grup”, toate loturile de reproducţie şi creştere sunt foarte sensibile la temperaturi scăzute, dacă animalele sunt cazate în construcţii cu nivel ridicat de umiditate şi prost ventilate.

 

În acelaşi timp, viteza mare a aerului, în combinaţie cu umiditatea crescută, are un efect nefavorabil. Sistemele de adăpost cele mai populare în România includ: pardoseli cu grătare sau acoperite parţial cu grătare şi pardoseli betonate cu aşternut de paie. Alegerea uneia dintre variante trebuie neapărat corelată cu sistemele de încălzire şi ventilaţie existente în adăpost. Suinelor nu le este recomandată cazarea în adăposturi neizolate.

 

Iarna, când temperatura exterioară este foarte scăzută, este imposibilă menţinerea la un nivel admisibil, fără o izolaţie perfectă a adăpostului şi fără intervenţia utilajelor care să stabilizeze temperatura. Vara, radiaţiile solare generează temperaturi interioare extrem de ridicate, însă adăposturile proiectate şi construite corect oferă posibilitatea menţinerii unor condiţii de climat propice, cu influenţe pozitive.

 

 

Factorii principali care definesc climatul dintr-un adăpost pentru suine sunt: viteza aerului, temperatura şi umiditatea acestuia, factori cărora trebuie să li se acorde o atenţie deosebită.

 

Pierderea de căldură din organismul porcilor este influenţată, în special, de: convecţie, radiaţie, conducţie şi evaporare. Scroafele nu au nevoie de aceeaşi temperatură ca şi purceii; temperatura necesară purceilor nou-născuţi (situată în jurul valorii de 35 grade Celsius) scade pe măsură ce purceii cresc. Pentru scroafele lactante, graficul indică o temperatură necesară de 16-17 grade, deoarece secreţia laptelui este însoţită de producerea căldurii în organism.

 

Un alt factor, la fel de important, este viteza aerului din spaţiile de cazare. Dacă viteza aerului este prea mare, iar temperatura este scăzută, există riscul formării curenţilor de aer. În general, viteza aerului nu trebuie să depăşească 0,2 m/s. La fel de importantă este umiditatea aerului, îndeosebi în situaţiile în care temperatura din adăpost este ridicată, umiditatea nu trebuie să depăşească limitele admise, deoarece porcii sunt nevoiţi să-şi regleze temperatura prin evaporarea apei de la suprafaţa corpului.

 

Pentru a depăşi problemele create de temperaturile ridicate din perioada verii, se recomandă utilizarea de pulverizatoare, instalate deasupra spaţiilor de cazare. Pulverizatoarele ajută porcii să îşi regleze temperatura interioară a corpului. Când temperatura exterioară este mai mică decât cea interioară, este inutilă deschiderea uşilor pentru a “sprijini” sistemul de ventilaţie. Se obţine doar un efect contrar: favorizarea producerii condensului. Este de preferat ca aerisirea prin uşi şi ferestre să se efectueze doar în situaţii de urgenţă.

 

Umiditatea crescută, în special la temperaturi joase, pune în pericol imunitatea animalelor, le afectează sistemul respirator şi conduce la sporirea consumului de hrană. Când se construieşte un spaţiu de producţie nou, este obligatorie definirea cu exactitate a proprietăţilor termice, în funcţie de popularea viitoare. De asemenea, trebuie calculat atent numărul şi dimensiunile canalelor de ventilaţie, necesare evacuării excesului de aburi şi gaze toxice şi ale gurilor de admisie a aerului.

Domnul Ioan Ladoși, reales în funcția de Președinte al APCPR
Autor: meatmilk  /   luni, 26 martie 2018

(Comunicat) În data de 22 martie 2018 a avut loc, la „Sergiana Center” Brașov, AdunareaGenerală a Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România.   În cadrul Adunării Generale a APCPR au fost prezentate și aprobate materiale  specifice referitoare la activitatea desfășurată în anul 2017: raportul de activitate...

Măsuri dispuse de ANSVSA în zonele afectate de inundaţii
Autor: meatmilk  /   joi, 15 martie 2018

(Comunicat) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a transmis instrucţiuni către  Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene (DSVSA) pentru adoptarea măsurilor de profilaxie generală, profilaxie specifică, de ecarisare şi de sănătate publică, pentru...