Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Ionut Contras: Phoenix este familia mea

Autor: Meat MIlkmarți, 29 ianuarie, 2013

Ionut Contras este managerul trupei rock Phoenix si totodata membru al ei, contribuind la percutie si voce. Daca pentru unii acesta ar parea un job full time, pentru Ionut lucrurile nu mai stau de mult asa. Phoenix este deja ca o familie, colegii de trupa sunt si cei mai buni prieteni, iar casa lor este si a lui.

Numele: Calin – Ionut Contras
Data si locul nasterii: 31 ianuarie 1974, Zalau
Starea civila: necasatorit, burlac, liber!
Studii: ANEFS, Bucuresti
Hobby-uri: muzica, sport, scuba-diving (divemaster), gatitul
Mancaruri favorite: cele facute de mama…
Profesie: Manager, percutie si backingvocal pentru Phoenix

FDC: Esti manager si membru al uneia dintre cele mai longevive trupe rock din muzica romaneasca. Cum este sa imbini doua activitati atat de diferite ?

IC: Cineva trebuia sa faca si treaba asta (managementul formatiei, n.r.), cineva care cunoaste indeaproape pretentiile, cerintele, statutul si caracterul artistilor din familia Phoenix – si spun familie pentru ca eu consider acesti baieti minunati care imi sunt colegi, exact o familie. Dupa ce multi ani nu am cedat rugamintilor si insistentelor lui Nicu (Covaci, n.r.) deoarece eu nu vroiam nici in ruptul capului sa fac management, am observat, de pe margine, cum se spune la fotbal, toate incercarile unora sau ale altora de a da tunuri, profitand de bunatatea si „naivitatea” afisata de el. M-am hotarat astfel sa intru in aceasta lume delicata in care ai de reprezentat o grupare de caractere foarte puternice si toate diferite, in showbusiness.

FDC: Cand a avut loc debutul tau la Phoenix? Ai lucrat tot timpul si ca manager, si la percutii si voce?

IC: Prima aparitie oficiala a mea la Phoenix a fost in octombrie 1998, odata cu turneul CANTAFABULE. Debutul pe scena, in calitate de backingvocal, l-am avut la Zalau (adica in orasul in care m-am nascut – soarta…) in 2005, cand, din motive de sanatate, Joji Kappl, basistul de la acea ora, nu a venit, el fiind inlocuit de Volker Vaessen. Joji facea, in mod obsinuit, vocile aditionale in concert, insa Volker, inlocuitorul, nu stie limba romana. Fiind prezent la toate repetitiile, concertele si inregistrarile formatiei, normal ca eu stiam toate cantecele, toate vocile; ajutat de un background muzical destul de sanatos (sunt absolvent de scoala generala de muzica, avand 8 ani de vioara, 5 de pian si inca 5 de cor), nu mi-a fost greu sa raspund la solicitarea lui Nicu de a completa lipsa vocii lui Joji. Percutie am ajuns sa fac din joaca, fiindca, la finalul concertelor, eram alaturi de Ovidiu, la tobe, pentru melodia de la bis – Andrii Popa – unde «aveam voie sa bat in cazane». Apoi joaca s-a transformat in ceva serios, Ovi aratandu-mi ritmuri si tehnici de percutie. Manager al formatiei am devenit in 2003-2004.

FDC: De-a lungul celor aproape 50 de ani de existenta, trupa si-a modificat componenta. Cum crezi ca a influentat acest lucru stilul Phoenix ?

IC: Doar la modul pozitiv. Fiecare din cei ce au trecut prin formatie, fiind artisti desavarsiti, cei mai buni dintre cei buni, avand o personalitate puternica, au dat tot ce se putea din ei pentru Phoenix.

FDC: Cum crezi ca ti-a schimbat acest « job » modul de viata?

IC: Mult nu prea, eram deja in zona asta artistica, insa a desavarsit in multe feluri viata mea profesionala.

FDC: Cum este insa in plan personal? De exemplu, mai ai vreme sa faci sport?

IC: Imi place sa spun ca inca mai fac sport: joc baschet sambata si duminica, fotbal martea, iar cand vremea imi permite, joc si tenis cu colegii din formatie – asta cand sunt in tara; cand sunt in Moraira ( in Spania, acasa la Nicu, practic a doua mea casa) fac scufundari sau inot, Moraira fiind „un satuc ” – asa cum ii place lui Nicu sa spuna – pe coasta spaniola, la Mediterana.

FDC: Consideri ca ai un regim alimentar sanatos?

IC: Din pacate nu, dar mi-as dori sincer sa pot sa ma ordonez in ceea ce priveste masa.

FDC: Cand mergi la cumparaturi, cum selectezi produsele? Citesti informatiile de pe etichete?

IC: De obicei stiu ce vreau sa cumpar, asa ca nu citesc etichetele decat rar.

FDC: Ce produse din carne preferi, de exemplu?

IC: Prefer carnea de vita si pulpele de pui, dar nu dau la o parte un Pate bun si nici carnaciorii.

FDC: Ce alimente nu lipsesc niciodata din frigiderul tau?

IC: Am aproape intotdeauna in frigider iaurt, lapte, oua, branza, legume si zacusca de la mama.

FDC: Care sunt antipatiile tale alimentare, alimentele pe care nu le-ai tine niciodata in frigider?

IC: Am capatat o oarecare repulsie fata de gemul de prune. In plus, nu mananc niciodata croasante.

FDC: Cum te descurci in bucatarie ? Gatesti tu insuti? Ce feluri de mancare iti ies cel mai bine?

IC: Mama m-a invatat sa gatesc. Mai mult, am mai „furat” din ale gatitului si de la bunici. Sincer, pot sa spun ca gatitul este un hobby pentru mine.

FDC: Care este felul tau de mancare preferat?

IC: Imi plac tagliatelele cu hribi si sos alb si sollomio argentinian pe piatra incinsa. Desertul meu favorit este tortul de ciocolata.

FDC: Datorita meseriei, iti petreci mult timp in afara tarii. Care bucatarie ti se pare mai apetisanta? Dar cea mai sanatoasa?

IC: Pe cea italiana o consider cea mai apetisanta si apoi pe cea chinezeasca. In ceea ce priveste influenta mancarii asupra starii corpului meu, consider ca toate bucatariile sunt, in egala masura, sanatoase sau mai putin sanatoase.

FDC: In ce zona a Romaniei crezi ca se mananca cel mai bine?

IC: Sincer cred ca in Ardeal se mananca cel mai bine. Da, sunt din Zalau, dar nu cred ca sunt subiectiv in aceasta privinta.

FDC: Iti plac experientele culinare noi? Te consideri gurmand?

IC: Nu refuz niciodata ce e nou… ohh da, sunt un gurmand!

FDC: Ai avut vreo experienta culinara neplacuta?

IC : Nu prea tin minte sa fii experimentat asa ceva… Am grija la ce imi comand si stiu, in principiu, ce contine fiecare fel de mancare.

FDC: Preferi sa mananci acasa sau la restaurant? Ai un restaurant favorit?

IC: In functie de stare, anturaj si job mananc acasa sau la restaurant.
Am mai multe restaurante favorite si, in functie de stare si de moment, imi aleg restaurantul favorit din „lista mea”.

FDC: Care a fost cea mai reusita vacanta a ta? Te-a incantat vreo specialitate culinara locala ?

IC: Experienta venezueleana m-a fascinat: ciorba de broasca-testoasa si piranha crud in sos de lamaie si ulei de masline sunt doua feluri de mancare ce m-au fermecat si pe care le port inca in gand.

FDC: Cum arata pentru tine o cina perfecta? Ambient, mancare, companie…

IC: La un restaurant in aer liber – pentru ca ador sa mananc in aer liber – cu mancare proaspata si servita rapid, in compania unei fete frumoase si / sau a prietenilor…

Doru Stãnculescu: „Daca plecam noi, se va alege praful!”
Autor: Meat MIlk  /   miercuri, 30 ianuarie 2013

Nu ºtiu de ce, dar cand am plecat spre locuinþa lui Doru Stãnculescu, pentru a-i lua interviul pe care il citiþi mai jos, tot drumul nu am avut in minte decat excepþionalul Cantec intre apele þãrii. Cu siguranþã, a fost ceva premonitoriu, pentru cã, la finalul dialogului nostru, Doru...

Irina Cojar, actrita a Teatrului National Bucuresti: Port pe umeri o uriasa mostenire culturala
Autor: Meat MIlk  /   miercuri, 30 ianuarie 2013

In atmosfera relaxata a vilei sale de la Mogosoaia, dialogul cu Irina Cojar poarta, inevitabil, semnul marii literaturi, a marii dramaturgii romanesti. Descendenta unei familii care a marcat, in timp, cultura romaneasca, actrita Teatrului National Bucuresti ni se destainuie, facandu-ne sa intelegem ca, fie teatru, fie aliment, totul trebuie sa...