Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close

Mintel: Consumul, între hrana reală și ”hrana digitală”

Autor: Nora Marinjoi, 12 septembrie, 2019

Într-un moment în care „ceea ce este la modă” pare să se schimbe zi de zi, cunoașterea motivațiilor care determină schimbările în comportamentul consumatorilor este crucială. Privind spre ce s-a întâmplat până acum în 2019 și gândind la viitor, putem spune că peisajul de consum va evolua ca niciodată, condus de teme de confidențialitate, individualitate, wellness, comoditate și conectivitate. Pornind de la ultimele analize efectuate de Mintel, în paginile care urmează, vă prezentăm câteva dintre tendințele majore care afectează piețele de consum din întreaga lume și modul în care acestea vor evolua în anul 2020.

 

Un corp = un ecosistem

 

Consumatorii își tratează corpurile ca pe un ecosistem și caută soluții care să le completeze sănătatea personală și nevoile cotidiene. Un semn în acest sens este creșterea cererii de produse care echilibrează și stimulează bacteriile naturale care se găsesc în și pe corp, de la alimentele fermentate, prietenoase cu intestinul, până la pielea probiotică. Soluțiile care favorizează ciclurile naturale ale corpului pot ajuta consumatorii să înțeleagă și să răspundă necesităților corpului lor.

 

La nivelul Uniunii Europene, 51% dintre consumatori afirmă că îngrijirea mai bună a sănătății este o preocupare principală. 63% dintre consumatorii cu vârste între 20 și 49 de ani sunt de acord că probioticele ajută la absorbția nutrienților, iar 58% dintre ei consideră că probioticele pot stimula imunitatea. Nu în ultimul rând, 42% dintre consumatori ar fi interesați de o dietă personalizată bazată pe genele ADN-ul lor.

 

Ca notă generală, consumatorii europeni așteaptă de la companii niveluri ridicate de intuitivitate, receptivitate și, în consecință, tot mai multe alimente din categoria celor ”funcționale”. În același timp, ca o evoluție naturală, consumatorii sunt tot mai atenți la mediul înconjurător, dar și le bunăstarea lor fizică și psihică, adoptând abordări holistice care produc aceleași beneficii ca instrumentele pe care le folosesc și locurile în care trăiesc și lucrează.

 

Dorința de aventură

 

Un impuls tot mai mare pentru a-și asuma noi provocări îi determină pe consumatori să experimenteze tot mai mult, să descopere noi pasiuni, să se implice tot mai mult. Indiferent dacă protestează, fac voluntariat, sunt mediatizați sau încearcă dieta Whole30, consumatorii își arată pasiunile într-o manieră care îi face să se simtă angajați, dar cu scopul de a-i inspira și pe alții.

 

Inspirația în rețelele de socializare estompează linia dintre realitate și #lifegoals, dar la sfârșitul zilei, expune consumatorii la aventuri care generează dorințe față de care companiile și mărcile ar trebui să procedeze cu precauție. Pe categorii, comercianții cu amănuntul pot conecta cumpărătorii cu o comunitate concretă și un obiectiv experimental, pentru produsul pe care îl cumpără, ceea ce face ca o achiziție să se simtă mai mult decât o simplă tranzacție.

 

Dovadă stau cifrele: 32% dintre consumatorii care au participat la un eveniment live, raportează că au aflat despre evenimente de pe social media. 24% dintre aceia care împărtășesc conținut pe social media spun că fac acest lucru pentru a obține aprecieri de la prieteni. 52% dintre consumatorii care și-au luat vacanța în ultimele 12 luni spun că au călătorit pentru a încerca ceva ce nu au mai făcut niciodată, dar și pentru a măca produse pe care nu le-au găsit acolo unde locuiesc.

 

De aceea, brandurile încurajează consumatorii să iasă din zona lor de confort și să se apropie de limită, propunând alimente și mâncăruri tot mai diverse, dar nu numai atât. Pornind de la constatările din piață, tot mai multe firme iau rețete de produse alimentare destinate sportivilor de mare performanță, adaptându-le consumului de masă și, astfel, propunând consumatorilor noi beneficii.

 

Plasticul e bun, noi suntem răi!

 

Plasticul nu este, în mod inerent, rău, dar modul în care îl utilizăm este. Conștientizând acest lucru, consumatorii își examinează propriile comportamente pentru a preveni poluarea cu plastic. La rândul lor, producătorii sunt provocați să eficientizeze ambalajele, permițându-le consumatorilor să se simtă încrezători în modul de eliminare a articolelor reciclabile.

 

Și, în timp ce dezvoltarea de produse și ambalaje reciclabile convenabile pentru consumatori este esențială, la fel de importantă este crearea de stimulente și inițiative, cum ar fi distribuitoarele „inversate” sponsorizate și scheme proprii de reciclare, care fac ca acesta să merite, iar  consumatorii să reutilizarea sau să recicleze ei înșiși articolele din plastic. De aceea, companiile ar trebui să se uite la parteneri, pentru a crea idei care să aducă schimbări inovatoare, cum ar fi dezvoltarea materialelor biodegradabile, ca înlocuitor al plasticului, căutarea de a îmbunătăți reciclabilitatea plasticului sau crearea unui sistem de management mai eficient al deșeurilor.

 

Aceste lucruri au determinat o schimbare dramatică a atitudinilor, forțând mărcile să regândească modul în care utilizează plasticul, în ceea ce le oferă consumatorilor care solicită firmelor să fie din ce în ce mai responsabile cu mediul. Drept răsplată, consumatorii rămân fideli firmelor responsabile.

 

Hrăniți ”persoana digitală”

 

Consumatorii și mărcile sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că, pe lângă persoana fizică, au și o ”persoană digitală” care trebuie și ea ”hrănită”. Această nouă realitate induce o tensiune din ce în ce mai mare în viața cotidiană, în lumea reală îmbinată cu cea digitală, în care toți actorii, consumatori, companii, mărci etc., luptă pentru atenție și nimeni nu este ferit de scrutin și de reacții.

 

Specific, consumatorii încep să înțeleagă pe deplin gradul de responsabilitate pe care îl dețin în această epocă hiperconectată, unde acțiunile au consecințe imediate care se pot escalada într-un ritm de neoprit. Mai mult decât oricând, este crucial pentru companii și mărci să aibă strategii de social media, în loc să-și instruiască angajații cu privire la moravurile și etichetele companiei, astfel încât atunci când (nu dacă!) personalul se confruntă cu o problemă sensibilă, ei știu să o gestioneze în timp util.

 

 

Deși este important să echilibrăm ciclul „expunerii negative”, împărtășind povești pozitive, într-o epocă în care filtrele digitale ne fac pe toți să simțim că putem obține doar o parte a poveștii, este important să promovăm și gândirea critică și dizidența. Acest lucru va ajuta mărcile să se apere de partea sfidătoare a consumatorilor, filtrând și judecând foarte atent și mult mai corect opiniile acestora, și reacționând în consecință, îmblânzindu-i.

 

Asta, pentru că s-a constata că 52% dintre consumatori  acordă atenție eticii de brand în publicitate. 17% dintre consumatorii cu vârste cuprinse între 19 și 35 de ani sunt de acord că au puterea de a-i influența pe ceilalți prin intermediul social media. 73% dintre consumatorii GenZ (cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani) cumpără în mod special produse care provin de la mărci în care au încredere. 28% dintre consumatorii cu vârste cuprinse între 18 și 37 de ani spun că se simt foarte încrezători în a-și exprima o altă opinie într-o conversație cu reprezentantul unui producător. Mai mult decât atât, 16% dintre utilizatorii de social media din Uniunea Europeană au boicotat mărci pe baza lucrurilor pe care le-au învățat pe social media.

 

De la zicerea lui Descartes, ”Gândesc deci exist”, s-a ajuns la ”Postez, deci exist”, iar consumatorii și mărcile au ajuns să accepte și să-și hrănească persoanele digitale, curatându-și perfect identitățile online. Dar chiar și printre cele mai atent elaborate feed-uri, un post greșit poate duce la scrutin intens și reacție publică. Deoarece continuăm să ne trăim viața prin obiectivul digital, este important ca brandurile să conducă prin exemplu, provocând în același timp consumatorilor să treacă informațiile prin filtre de social media. Cu alte cuvinte, gura lumii contează!

 

Alimentul, ca armă împotriva însingurării

 

Conectivitatea digitală constantă, în care oamenii înlocuiesc interacțiunile fizice cu actualizări digitale, pot crește sentimente de singurătate, izolare socială și depresie. Ca urmare, s-a ajuns la o cerere de produse și servicii care ajută consumatorii să învețe să se deconecteze și să-și rezolve singuri problemele legate de sănătate. Două sunt direcțiile de urmat pentru producătorii de alimente: Porții mici și produse care aduc beneficii.

 

Ca reacție, însă, față de însingurare, facilitarea conexiunilor și crearea de spații unice, în care comunitățile pot fi construite, este următoarea etapă în cultivarea loialității clienților. Poziționând spațiul lor fizic și virtual ca locuri în care consumatorii se pot întâlni în timp ce mănâncă, fac cumpărături sau participă la o activitate de agrement, va conduce la o stimulare nu doar a implicării, ci și a veniturilor.

 

Firmele inteligente și serviciile de livrare facilitează consumatorilor sentimentul că au tot ce le trebuie acasă, transformând confortul casei într-o amenințare pentru unele mărci. Însă, prin promovarea interacțiunii dintre clienți și între clienți și personal, brandurile pot motiva consumatorii să își părăsească locuințele. Mai mult, pur și simplu, încurajarea consumatorilor să iasă poate ajuta la diminuarea singurătății și joacă un rol cheie în ameliorarea depresiei și crearea de conexiuni cu alte persoane.

Advertising Forecast 2021: Digitalul va depăși 50 % din piața mondială de publicitate
Autor: meatmilk  /   joi, 18 iulie 2019

(Comunicat) În 2021, publicitatea în mediul digital va reprezenta 52% din totalul cheltuielilor de publicitate la nivel mondial, înregistrând o creștere semnificativă față de procentul de 47% estimat în 2019, arată studiul agenției de media Zenith, Advertising Expenditure Forecast.   Social media va avea o importanță...

GfK: Lumea digitală și modificarea intenției de achiziție la români
Autor: meatmilk  /   joi, 11 iulie 2019

(Comunicat) Studiul GfK FutureBuy 2018 realizat în 35 de țări a analizat modul în care digitalul a schimbat atitudinile și comportamentele oamenilor față de cumpărături online și offline, pe categorii de produse și pe categorii de vârste/ generații.   Căutarea de produse și servicii, de informații suplimentare despre...