Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Monitorizarea contaminării produselor furajere

Autor: Meat MIlkvineri, 7 februarie, 2014

Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi animale constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale zootehniei şi industriei alimentare. Contaminarea accidentală sau deliberată a hranei pentru animale într-una din fazele producţiei, distribuţiei şi/sau transportului poate avea un impact nedorit asupra produselor alimentare.

Monitoring contamination of feed

Ensuring a high level of protection of human and animal health is one of the fundamental objectives of livestock and food industry. Accidental or deliberate contamination of feed in one of the stages of production, distribution and / or transportation may have an undesirable impact on the food.

Garantarea igienei furajelor

Obiectivul principal al normelor de igienă a furajelor îl constituie garantarea unui nivel ridicat de de protecţie a consumatorului, în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, precum şi a sănătăţii şi bunăstării animalelor. În agricultură, contaminarea furajelor este influenţată de o multitudine de factori, mulţi dintre aceştia fiind factori de mediu.

Valoarea nutritivă a furajelor reprezintă unul dintre factorii importanţi care trebuie luaţi în considerare atunci când ne referim la calitatea furajelor. În plus, siguranţa furajelor şi compoziţia acestora sunt la fel de importante şi nu ar trebui neglijate în procesul de realizare a dietelor de înaltă calitate, complete şi echilibrate. Există o serie de compuşi care, atunci când sunt adăugaţi în furaje, nu influenţează direct valoarea nutriţională a acestora, dar pot creşte siguranţa şi palatabilitatea sau pot îmbunătăţi disponibilitatea biologică şi utilizarea de substanţe nutritive în dietă.

Din punct de vedere macro-ecologic, rolul nutriţiei animale asupra dezvoltării durabile şi în acelaşi timp, profitabile a fermelor va deveni mai important. Prin îmbunătăţirea eficienţei furajului, utilizând aditivi furajeri performanţi, nivelul de metan şi a altor gaze cu efect de seră emise de către efectivele de animale pot fi reduse. Nu numai că astfel se reduce nivelul taxelor antipoluare, pe care producătorii trebuie să le plătească în baza legislaţiei de mediu, dar acest fapt promovează un sistem durabil şi ecologic al producţiei animale.

Totodată, furajele constituie principala cheltuială în producţia animală. În producţia de broiller, de exemplu, costurile furajelor reprezintă două treimi din totalul cheltuielilor. Din punct de vedere microeconomic, este evident că măsurile de reducere a costurilor sunt foarte importante. Acest lucru poate fi realizat prin schimbarea restricţiilor impuse asupra materiilor prime şi a nutrienţilor, în procesul de întocmire al reţetelor.

Orice măsură luată (îndeosebi, utilizarea de suplimente furajere), va genera un răspuns modificat: performanţa în efectivele de animale. Creşterea eficienţei furajelor ajută producătorii să realizeze beneficii din investiţiile efectuate, câştigul financiar suplimentar fiind rezultatul investiţiilor făcute în formularea reţetelor furajere.

Igiena practică a furajelor

Furajele contaminate cu bacterii patogene devin căi posibile de transmitere a bolilor în rândul populaţiei animale şi umane, reprezentând astfel un subiect de mare interes pentru producători şi consumatori. Familia Enterobacteriaceai este principalul vinovat pentru contaminarea furajelor. Membrii acestei familii (Escherichia spp, Salmonella spp, Enterobacter spp) sunt indigene microflorei intestinale şi nu au efecte negative. Cu toate acestea, ele sunt capabile de a manifesta patogenicitate către oameni şi animale, ducând la apariţia bolilor.

Tratamentul cald în timpul condiţionării, granulării şi expulzării reduce, în mod eficient, încărcătura microbiană din furajele compuse. Cu toate acestea, tratamentul cald, care reduce contaminarea microbiană, depinde de nivelul de umezeală, temperatură, şi perioada de tratament. Aceste metode nu previn contaminarea furajelor, un risc real în cadrul lanţului de producţie a furajelor. Acest lucru este cu atât mai mult valabil în cazul spaţiilor de răcire pentru granulare, în timpul transportului încărcăturii către fermă şi depozitarea în silozuri.

O abordare pe mai multe etape, precum tratamentul termic urmat de adăugarea compuşilor pentru a controla microorganismele din furaje, este necesară asigurării unei igiene a furajelor şi pentru siguranţa acestora. Adăugarea de amestecuri, de acizi organici şi anorganici a demonstrat că contribuie la igiena mediului, prin inhibarea degradării fungice şi microbiene în furajele compuse.

Linia de acidifianţi Biotronic urmăreşte îmbunătăţirea igienei furajelor prin reducerea pH-ului, a capacităţii de amortizare şi prin controlul bacteriilor gram-negative, precum Salmonella spp. Şi E.coli. Aceasta previne descompunerea furajelor compuse, în timp ce menţine valorile nutritive şi prelungeşte valabilitatea.

Tratamentul obişnuit al furajelor cu produse Biotronic determină şi o protecţie reziduală, prin reducerea riscului de recontaminare a furajelor şi minimizarea contaminării echipamentului măcinat şi hrănit. De asemenea, o mai bună igienă a furajelor contribuie la creşterea performanţelor în creşterea animalului.

Folosirea de acizi organici şi a amestecurilor este privită cu reţinere în cadrul morilor de furaje. Natura corozivă a acidului organic poate deteriora echipamentul, în special când este tratată ca o cantitate mare de furaje. Gama de acidifianţi Biotronic răspunde acestei temeri, întrucât acizii organici sunt cunoscuţi ca având un efect coroziv mai redus asupra suprafeţelor din metal şi sunt astfel potriviţi pentru a fi folosiţi în unităţi de acest tip.

Managementul riscului micotoxinelor

Micotoxinele pot fi întâlnite în toate felurile de cereale şi nutreţuri produse pentru furaje şi alimente. Ele se adună în alimente şi în recoltele de furaje pe câmp, în timpul transportului sau în silozuri improprii. Proprietăţile structurale, chimice, biologice şi toxicologice ale micotoxinelor sunt diferite. Nivelurile de toxicitate sunt extrem de variabile, depinzând de cantitatea asimilată, durata expunerii, specia animală, sex, vârstă, rasă, stare psihologică, standarde nutriţionale, condiţii de mediu (inclusiv igienă, temperatură, aer condiţionat, umiditate, densitatea producţiei şi de eventualele sinergisme dintre micotoxinele prezente simultan în alimente şi furaje.

Principalele efecte toxice sunt carcinogenicitate, genotoxicitate, teratogenicitate, nefrotoxicitate, hepatotoxicitate, tulburări de reproducere şi imunosupersie. Nu există răspunsuri uşoare în problema micotoxinelor, întrucât aceşti compuşi se găsesc deseori în concentraţii foarte mici şi sunt dificil de detectat.

Analizele pot să nu reprezinte situaţia reală, întrucât metodologia nu este încă suficient de dezvoltată sau sunt prezente micotoxine care nu au fost încă identificate. Simptomele clinice nu sunt unice sau evidente. Observaţiile obişnuite (letargie, aport scăzut de alimente, performanţă scăzută sau susceptibilitate ridicată la infecţii) ar putea fi cauzate de alţi factori de management sau de sănătate. Nu există o relaţie tip doză-răspuns, în cazul micotoxinelor.

Interacţiunea între micotoxinele individuale nu este bine definită. Întrucât furajele contaminate conţin, de obicei, un număr mare de micotoxine diferite, unele dintre care este posibil să nu fie încă identificate sau bine cunoscute, interpretarea a ceea ce se întâmplă poate deveni foarte dificilă. Deşi în timpul creşterii, a recoltării şi a depozitării sunt făcute eforturi importante şi sunt întreprinse activităţi de prevenţie, riscul de contaminare cu micotoxine este real. De aceea, procedurile de detoxifiere de după recoltare sunt esenţiale.

Adăugarea de materiale absorbante la furajele animalelor este un lucru des întâlnit şi este menit a preveni micotoxicozele, mai ales aflatoxicoza. Aceşti compuşi leagă toxina în timpul procesului digestiv, la nivelul sistemului digestiv, rezultând o reducere a cantităţii de toxină, care poate fi absorbită în sânge. Absorbţia eficientă a micotoxinelor necesită ca grupele polare de absorbanţi şi micotoxinele să fie poziţionate astfel încât să permită crearea acestor legături. Datorită acestui fapt, doar câteva micotoxine pot fi absorbite eficient (ex. aflatoxinele).

Detoxifierea biologică a micotoxinelor prin microorganisme şi/sau enzime a fost studiată mai bine de treizeci de ani. Această metodă se bazează pe dezactivarea directă a microtoxinelor în tubul digestiv şi reprezintă o metodă de detoxifiere eficientă, ireversibilă şi specifică. În consecinţă, micotoxinele mai puţin absorbabile sau neabsorbabile trebuie să fie tratate prin dezactivare enzimatică şi numai prin combinarea mai multor strategii, din care să rezulte eficienţa.

În 2018, Agromar mizează pe afaceri cu cel puțin 25% mai mari
Autor: meatmilk  /   joi, 29 martie 2018

(Comunicat) AGROMAR, unul din jucătorii importanți de pe piața furajelor din România, estimează o creștere a cifrei de afaceri cu cel puțin 25% pentru anul 2018 și o marjă de profitabilitate de circa 10%, în contextul în care, anul trecut, investițiile s-au ridicat la 2 milioane de euro, iar pentru 2018 investițiile programate sunt la...

Nutriția oilor de lapte în timpul verii
Autor: Mircea Demeter  /   miercuri, 14 martie 2018

În lucrarea ”Dairy Sheep Nutrition” prezentată la un simpozion desfășurat la Weimar-Germania, în cursul lunii februarie a acestui an, cercetătorul irlandez David Treacher a concluzionat că, în absența continuă a studiilor în privința nutriției oilor de lapte, fermierii ar trebui să pună în relație calitatea laptelui cu nivelul...