Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Phil Hogan: Este nevoie de o reformă a Politicii Agricole Comune

Autor: meatmilkvineri, 8 iunie, 2018

La începutul acestei luni, Comisia Europeană a publicat propunerile de regulamente privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC). Este vorba despre propuneri pentru un regulament privind planurile strategice PAC (o nouă modalitate de lucru propusă care vizează plățile directe către fermieri, sprijinul pentru dezvoltarea rurală și programele de sprijin sectorial), un regulament privind organizarea comună a piețelor (OCP) și un regulament orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC. Aceste propuneri concretizează ideile pentru viitorul PAC, astfel cum au fost expuse în Comunicarea privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii, prezentată de Comisie în noiembrie 2017. Referindu-se la aceste propuneri, Comisarul pentru Agricultură Phil Hogan a detaliat în cadrul unui interviu publicat de serviciul de presă al Comisiei Europene, pe care îl publicăm integral.

 

-De ce este nevoie de o reformă a Politicii Agricole Comune?

Încă din 1962, politica agricolă comună (PAC) și-a îndeplinit cu succes obiectivul inițial de a le acorda sprijin pentru venit fermierilor în scopul de a garanta aprovizionarea cu alimente de bună calitate, sigure și la prețuri accesibile a cetățenilor europeni. Datorită capacității sale de adaptare în tot acest timp, PAC nu a încetat să fie importantă. Lumea se schimbă rapid și tot astfel se întâmplă și cu provocările cu care se confruntă nu doar fermierii, ci și societatea noastră în ansamblu. Schimbările climatice, volatilitatea prețurilor, incertitudinea politică și economică, depopularea zonelor rurale și importanța tot mai mare a comerțului mondial: fermierii se adaptează în permanență la circumstanțele în schimbare, iar legiuitorii trebuie să le asigure acestora sprijinul adecvat pe baza unor norme clare și simplificate pe termen mediu și lung.

 

PAC este liderul unei tranziții către o agricultură mai sustenabilă. Această politică trebuie să consolideze reziliența sectorului și să sprijine venitul fermierilor și viabilitatea fermelor lor. PAC trebuie să se asigure că agricultura are un rol central în raport cu provocările legate de mediu și climă și trebuie să integreze pe deplin inovările digitale care facilitează activitățile fermierilor, reduc birocrația și ajută la reînnoirea generațiilor.

 

Având în vedere că 50 % din populația UE trăiește în zone rurale, trebuie să se depună eforturi pentru a menține aceste zone atractive și dinamice pentru oamenii care trăiesc în ele, în ceea ce privește atât creșterea și locurile de muncă, cât și infrastructura, mobilitatea și serviciile de bază. Contribuind la dinamica economică în zonele rurale și la viața socioculturală a acestora, agricultura UE deține un rol important, la fel ca și noua PAC, deoarece urmărește să mențină peste tot în Europa agricultura sustenabilă și să investească în dezvoltarea zonelor și comunităților rurale. Propunerile legislative de astăzi introduc o politică simplificată și modernizată mai bine pregătită să facă față acestor provocări și obiective.

 

-Ce buget este disponibil pentru PAC în perioada 2021-2027?

-Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include 365 de miliarde EUR pentru PAC (în prețuri curente). Acest cuantum corespunde unei proporții medii de 28,5 % din bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027. Din acest cuantum pentru PAC, suma de 265,2 miliarde EUR este destinată plăților directe, 20 de miliarde EUR merg către măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 78,8 miliarde EUR sunt pentru dezvoltarea rurală (FEADR).

 

Un cuantum suplimentar de 10 miliarde EUR va fi disponibil prin intermediul programului de cercetare al UE Orizont Europa, în scopul sprijinirii cercetării și inovării specifice în sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei.

 

-Care sunt obiectivele viitoarei PAC pentru perioada 2021-2027?

Viitoarea PAC se va concentra pe nouă obiective generale care reflectă importanța politicii din punct de vedere economic și social și din punctul de vedere al mediului:

 

-sprijinirea unui venit fiabil și a rezilienței fermelor pe întregul teritoriu al UE, în vederea îmbunătățirii securității alimentare;

-îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării;

-ameliorarea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric;

-contribuția la energia sustenabilă, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea;

-promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale precum apa, solul și aerul;

-contribuția la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor;

-atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale;

-promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii sustenabile;

-îmbunătățirea răspunsului pe care agricultura UE îl oferă la cerințele societății în ceea ce privește hrana și sănătatea, inclusiv alimentele sigure, hrănitoare și obținute prin intermediul producției sustenabile, precum și bunăstarea animalelor.

 

Promovarea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale reprezintă un obiectiv transversal.

 

-Cum vă așteptați să îndepliniți aceste obiective?

-Viitoarea PAC va crea mai multe beneficii pentru cetățenii noștri, în același timp simplificând și modernizând în mod semnificativ felul în care funcționează politica, pentru fermieri și statele membre deopotrivă. Accentul se va pune de acum mai degrabă pe rezultate și performanță decât pe norme și conformitate. Trecerea de la o abordare de tip soluție universală la o abordare adaptată înseamnă că politica va fi mai apropiată de cei care o pun în aplicare pe teren. Această abordare va oferi mult mai multă libertate statelor membre în a decide modul optim în care să îndeplinească obiectivele comune, răspunzând, în același timp, nevoilor specifice ale propriilor fermieri, comunități rurale și societăți în general.

 

La nivelul UE, accentul se va pune pe:

 

-stabilirea de obiective comune;

-întocmirea unei liste a intervențiilor necesare și a unui set comun de măsuri pe care statele membre să le poată utiliza pentru a realiza obiectivele comune;

-protejarea pieței unice și menținerea unor condiții de concurență echitabile pentru toți fermierii din întreaga Uniune;

-asigurarea măsurilor de protecție pentru a garanta că politica realizează obiectivele pentru care este destinată și

-furnizarea unui set de indicatori pentru evaluarea progreselor.

 

Statele membre vor putea să adapteze instrumentele la propriile nevoi specifice, prezentând modalitatea în care intenționează să facă acest lucru într-un plan strategic PAC cuprinzător.

 

Aceste planuri strategice PAC vor expune modul în care fiecare țară propune să îndeplinească obiectivele generale ale PAC, ținând seama de propriile nevoi specifice. Planurile vor defini o strategie și vor explica în ce fel acțiunile din ambii piloni vor contribui la realizarea acestor obiective. De asemenea, planurile vor stabili țintele pentru îndeplinirea acestor obiective; progresele înregistrate în direcția atingerii acestor ținte vor fi evaluate la nivel de stat membru și vor fi verificate de Comisia Europeană în cadrul unui nou exercițiu anual de monitorizare și revizuire.

 

Pentru fiecare plan strategic PAC va fi nevoie de aprobarea prealabilă a Comisiei Europene pentru a se asigura că acesta rămâne coerent cu obiectivele de la nivelul întregii UE, că păstrează caracterul comun al acestei politici și că planul respectiv nu denaturează piața unică și nici nu duce la sarcini excesive pentru beneficiari sau administrații.

 

-Cum veți evalua rezultatele?

-Va fi convenit un set comun de indicatori de rezultat la nivelul UE pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru fermieri în fiecare stat membru.

 

Anual, țările vor transmite Comisiei un raport de performanță în care vor indica progresele înregistrate, pe baza acestor indicatori specifici de rezultat. Comisia va analiza rapoartele și va lua în considerare elaborarea unor recomandări pentru îmbunătățirea performanțelor, dacă este necesar.

 

Va fi introdus și un nou sistem de sancțiuni și recompense posibile, în scopul de a se asigura înregistrarea de progrese. De exemplu, statele membre care își ating țintele în domeniul climei, al mediului și al biodiversității vor fi eligibile pentru o recompensă de până la 5 % din alocarea lor pentru dezvoltare rurală la sfârșitul perioadei CFM. Dimpotrivă, atunci când raportul anual de performanță indică progrese insuficiente, Comisia va putea interveni pentru a se asigura că finanțarea este direcționată mai bine către rezultate. Aceste mecanisme ar putea include, de exemplu (în funcție de natura performanțelor insuficiente), impunerea unui plan de acțiune specific care să reorienteze programul în direcția corespunzătoare, suspendarea și/sau reprogramarea plăților.

 

-În ce mod se va simplifica situația pentru fermieri și administrațiile naționale? Și cum se modernizează PAC?

-Fermierii știu cel mai bine ce fel de sprijin le este necesar pentru a obține rezultate mai bune. Datorită noilor planuri strategice PAC, statele membre pot colabora cu fermierii pentru a stabili ce trebuie făcut la nivel național sau regional în vederea îndeplinirii obiectivelor convenite ale UE, beneficiind de mai multă flexibilitate în alegerea celor mai potrivite măsuri pentru obținerea rezultatelor dorite. Lista măsurilor ample convenite la nivelul UE va fi și ea raționalizată – de exemplu, noua PAC definește opt mari domenii de acțiune în cadrul dezvoltării rurale (mediu și climă; tineri fermieri; instrumente de gestionare a riscurilor; cunoștințe și informații, etc.) în locul celor 69 de măsuri și submăsuri actuale. Această abordare care presupune ca statele membre să fie mai responsabile de felul în care pot îndeplini în mod optim obiectivele generale, spre deosebire de o abordare de tip soluție universală, excesiv de prescriptivă, va fi mai simplă și mai eficace.

 

Comisia se va concentra și pe asigurarea funcționării eficace a sistemelor de guvernanță în fiecare stat membru, acordându-le statelor membre, în schimb, posibilitatea de a decide dacă propunerile sunt eligibile pentru sprijin din partea UE în loc să verifice eligibilitatea condițiilor pentru fiecare proiect beneficiar în parte, cum se întâmplă acum.

 

Noua PAC va încuraja utilizarea noilor tehnologii atât de către fermieri, cât și de către administrațiile naționale, pentru ca munca acestora să fie mai simplă. De exemplu, va fi dezvoltat un nou sistem de monitorizare bazat pe observarea sistematică, pe tot parcursul anului, prin teledetecție, a activităților agricole. Acest sistem va înlocui, ori de câte ori este posibil, metodele tradiționale de verificare precum controalele la fața locului, reducându-se astfel semnificativ sarcina legată de control.

 

Va fi încurajată și folosirea mai intensă a altor instrumente digitale, precum așa-numita cerere cu informații geo-spațiale, care utilizează tehnologia prin satelit, pentru a le da posibilitatea fermierilor să întocmească cereri de plată precise pentru terenurile lor, diminuând astfel incidența erorilor în declarații și evitând sancțiunile. Cererile pentru sprijin direct ale fermierilor le vor parveni acestora completate în prealabil de administrațiile statelor membre cu cât mai multe informații actualizate și fiabile, recurgând la instrumente existente cum ar fi sistemul de identificare a parcelelor agricole, ceea ce duce la mari economii de timp pentru fermieri.

 

În cadrul noii PAC, statele membre vor avea obligația de a pune la dispoziția fermierilor un sistem de servicii de consiliere agricolă, care va include o gamă largă de aspecte detaliate în chiar textul regulamentului. Printre ele se numără: consiliere cu privire la toate cerințele și condițiile de la nivelul fermei care decurg din planul strategic PAC al fiecărei țări; modul de a asigura conformitatea cu legislația de mediu privind apa, pesticidele, aerul curat etc.; gestionarea riscurilor și accesul la inovare și tehnologie. Aceste servicii de consiliere vor fi integrate complet în sistemele mai complexe de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS) ale statelor membre, care includ și cercetătorii, organizațiile de fermieri și alte părți interesate relevante.

 

-Fermierii vor fi tratați în mod egal în întreaga UE?

-Noul cadru al PAC prevede convergența sporită a nivelurilor plăților directe între statele membre, eliminând 50 % din discrepanța existentă între nivelurile ajutoarelor pe hectar în UE și 90 % din media UE. Aceasta contribuie și la angajamentul Comisiei de a asigura o distribuire mai echitabilă a plăților directe.

 

-Cum puteți asigura o distribuire mai echitabilă a plăților către fermieri și către fermele mai mici și medii?

-Plățile directe vor continua să constituie o parte esențială a politicii, deoarece venitul fermierilor trebuie sprijinit pentru a avea un sector agricol inteligent și rezilient.

 

Comisia propune o reducere a plăților începând de la 60 000 EUR și plafonarea obligatorie pentru plăți peste 100 000 EUR pe fermă. Se vor lua în considerare pe deplin și costurile cu forța de muncă. Această măsură este concepută pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a plăților.

 

Cuantumurile astfel disponibilizate vor fi redistribuite în interiorul fiecărui stat membru fie printr-o plată directă redistributivă, fie prin intermediul dezvoltării rurale, în principal pentru a se asigura că o proporție mai ridicată din alocarea pentru plăți directe a fiecărei țări merge către ferme mici și medii. Statele membre vor putea, de asemenea, acorda fermelor mici o sumă fixă pe an, ceea ce reprezintă o procedură administrativă mult mai simplă pentru destinatari, care nu ar mai trebui să completeze cereri anuale pentru a-și primi plățile. Fiecare stat membru în parte va trebui să definească modul de clasificare a fermelor mici, întrucât sectorul agricol al fiecărei țări este diferit de celelalte.

 

Fiecare țară va trebui de asemenea să aplice definiții mai stricte pentru a se asigura că numai fermierii veritabili primesc sprijin. La fel ca și în cazul fermelor mici, se va lăsa fiecărui stat membru posibilitatea de a decide asupra definiției exacte (sub rezerva aprobării de către Comisie în cadrul planului strategic PAC), pe baza unei serii de factori precum evaluări ale venitului, forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al întreprinderilor și/sau includerea lor în registrul întreprinderilor. Definiția trebuie să fie de așa natură încât să garanteze că nu se poate acorda sprijin celor a căror activitate agricolă reprezintă doar o parte nesemnificativă a activităților lor economice generale sau a căror activitate economică principală nu este agricultura. Regulamentul prevede de asemenea că definiția convenită în fiecare stat membru nu trebuie să-i excludă automat pe fermierii care desfășoară mai multe activități (și anume cei care desfășoară activități agricole, dar sunt implicați și în activități non-agricole în afara propriilor ferme).

 

-Cum vor beneficia tinerii fermieri de viitoarea PAC?

-Atragerea tinerilor către acest sector și ajutarea lor să înființeze întreprinderi viabile este doar una dintre prioritățile principale ale PAC după 2020. Tinerii fermieri vor beneficia de o serie de măsuri, unele obligatorii, altele voluntare:

 

-statele membre vor trebui să rezerve cel puțin 2 % din alocarea lor națională destinată plăților directe în mod special pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri să se instaleze în această profesie, fie sub forma unei plăți complementare în raport cu sprijinul pentru venitul lor de bază, fie prin granturi pentru instalare; țările sunt libere să rezerve o sumă mai mare pentru a-i încuraja pe tinerii fermieri, dacă consideră acest lucru necesar;

-cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru instalarea tinerilor fermieri și pentru întreprinderile rurale nou-înființate va fi majorat până la 100 000 EUR;

-planul strategic PAC al fiecărei țări va trebui să prezinte o strategie specifică de atragere și sprijinire a tinerilor fermieri, inclusiv modalitatea în care sprijinul național și cel din partea UE poate fi folosit în mod mai coerent și mai eficace;

-finanțarea pentru dezvoltarea rurală poate fi folosită pentru a sprijini scheme destinate să faciliteze accesul la terenuri și la transferul acestora – în mod tradițional o barieră majoră pentru tinerii fermieri care aleg să practice această profesie; Aceste scheme ar putea include: parteneriate între ferme reunind generații diferite de fermieri; servicii de planificare a preluării fermelor de către generația următoare sau a transferului acestora; brokeraj pentru achiziția de terenuri; organizații naționale sau regionale inovatoare a căror activitate constă în promovarea și facilitarea serviciilor de conectare a tinerilor fermieri cu fermierii vârstnici, etc;

-tinerii fermieri vor continua să beneficieze de sprijin pentru investiții și de sprijin pentru transferul de cunoștințe/formare din fondurile pentru dezvoltarea rurală;

-statele membre vor avea posibilitatea de a crea instrumente financiare de sprijin al capitalului circulant pentru tinerii fermieri, care adesea se confruntă cu dificultăți mari în a acumula fonduri date fiind investițiile ridicate și ratele scăzute de rentabilitate ale unei ferme în faza inițială.

 

Comisia va consolida totodată cooperarea cu Banca Europeană de Investiții, în special prin intermediul platformei fi-compass, pentru a trage învățăminte din experiențele și bunele practici legate de schemele specifice pentru tinerii fermieri.

 

-Cum va sprijini noua PAC acțiunile legate de mediu și acțiunile climatice?

-Trei dintre cele nouă obiective specifice din viitoarea PAC vor viza mediul și clima – incluzând schimbările climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele și peisajele.

 

În planurile lor strategice PAC, statele membre vor trebui să indice modul în care intenționează să realizeze aceste obiective, asigurându-se că fermierii lor îndeplinesc toate cerințele referitoare la mediu și climă. Statele membre vor explica în detaliu și modul în care vor folosi finanțarea din ambii piloni ai PAC în sprijinul strategiei lor. Anual vor fi stabilite și evaluate ținte pentru a măsura progresele.

 

Pentru a se garanta un nivel ridicat de ambiție cu privire la climă, mediu și biodiversitate, se va recurge la modalități diverse:

 

Un nou sistem de „condiționalitate” va face ca sprijinul pentru venitul tuturor fermierilor (și alte plăți legate de suprafață și animale) să depindă de aplicarea unor practici agricole favorabile mediului și climei. Condiționarea sprijinului de standarde mai ridicate reprezintă o îmbunătățire a normelor existente din cadrul PAC actuale.

Un nou sistem, al așa-numitelor „programe ecologice” finanțate din alocările naționale destinate plăților directe, va fi obligatoriu pentru statele membre, deși fermierii nu vor fi obligați să participe la ele. Aceste programe ecologice vor trebui să vizeze obiectivele PAC legate de mediu și climă în moduri complementare celorlalte instrumente relevante disponibile și să depășească nivelul deja impus prin cerințele privind condiționalitatea.

 

Cu toate acestea, fiecare stat membru va putea să conceapă aceste programe după cum consideră necesar. Un exemplu ar putea fi un program ecologic menit să finanțeze eliminarea completă a îngrășămintelor pentru a îmbunătăți calitatea apei. Plățile în cauză ar putea fi acordate fie ca un complement la plățile directe ale fermierilor, fie ca scheme autonome cadrul cărora valorile plăților se bazează pe costurile suplimentare și pe pierderile de venit pe care le suportă fermierii.

 

Se va solicita statelor membre să dedice cel puțin 30 % din bugetul lor pentru dezvoltarea rurală măsurilor legate de mediu și climă. Finanțarea din cadrul dezvoltării rurale va fi utilizată pentru a sprijini acțiunile favorabile mediului și climei, în special așa-numitele „angajamente de agromediu și climă” care, la rândul lor, vor fi puse la dispoziție în mod obligatoriu de statele membre, dar vor fi voluntare pentru fermieri. Bugetele pentru dezvoltarea rurală pot fi folosite și pentru a finanța o serie de alte acțiuni precum transferul de cunoștințe, investițiile favorabile mediului, inovarea și cooperarea. Acest sprijin s-ar putea adresa fermierilor, administratorilor de păduri și altor părți interesate din zonele rurale.

 

Finanțarea dedicată măsurilor legate de mediu în zone care se confruntă cu constrângeri naturale, precum zonele montane sau costiere, se va adăuga acum la finanțarea de 30 % din sectorul dezvoltării rurale.

 

În conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, este de așteptat ca acțiunile din PAC să contribuie la acțiunile climatice într-o proporție reprezentând 40 % din bugetul general al PAC.

 

-Care este rolul cercetării, al inovării și al noilor tehnologii în viitoarea PAC?

-Viitoarea PAC va încuraja investițiile mai mari în cunoștințe și inovare și va permite fermierilor și comunităților rurale să profite de avantajele pe care le oferă. Principalele instrumente de sprijinire a inovării în cadrul noii PAC vor continua să fie parteneriatul european pentru inovare (EIP-AGRI), în special prin sprijinul acordat proiectelor ascendente de inovare desfășurate de grupuri operaționale. Abordarea inovării de către EIP-AGRI se concentrează pe schimbul de cunoștințe, în care toți actorii sunt implicați activ în proces.

 

Va fi disponibilă o finanțare suplimentară de 10 miliarde EUR prin intermediul programului de cercetare al UE Orizont Europa, menită să sprijine cercetarea și inovarea specifice în sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei. Orizont Europa va deține un rol esențial în crearea în comun a cunoștințelor necesare pentru modernizarea sectorului agricol. Sinergiile stabilite între Orizont Europa (cu proiecte transnaționale) și PAC (cu proiecte la nivel regional/local și rețelele PAC) vor contribui la crearea sistemului de cunoștințe și inovare în agricultură al cărui scop este de a accelera adoptarea de practici inovatoare în rândul tuturor actorilor din zonele rurale.

 

-Ce este o organizare comună a piețelor (OCP)? De ce privește aceasta numai anumite sectoare?

-O organizare comună a piețelor (OCP) se referă la setul de norme utilizate pentru a organiza piața unică a produselor agricole. Aceste norme se referă la o gamă largă de aspecte: plasa de siguranță a pieței (intervenție publică și ajutoare pentru depozitare privată), măsuri excepționale în cazul perturbării pieței, standarde de comercializare, programe școlare pentru distribuire de lapte, fructe și legume către elevi, dispoziții comerciale și un număr de programe operaționale pentru o serie de sectoare: sectorul fructelor și legumelor, sectorul apicol, sectorul vitivinicol, cel al hameiului și cel al măslinelor.

 

În mare parte, Regulamentul OCP va rămâne neschimbat în viitoarea PAC, cu câteva excepții. O schimbare importantă este aceea că programele operaționale sus-menționate vor trebui integrate în planul strategic PAC al fiecărei țări, iar statele membre vor avea posibilitatea (dacă consideră necesar) de a concepe programe operaționale (numite și intervenții sectoriale) pentru alte sectoare. Acestea pot fi toate sectoarele agricole – de la cereale și carne la semințe, plante vii și arbori –, dar cu excepția alcoolului etilic și a tutunului. Statele membre pot rezerva până la 3 % din bugetul lor aferent pilonului 1 pentru aceste intervenții sectoriale. Aceste scheme îi vor sprijini pe producătorii care se reunesc în cadrul organizațiilor de producători în scopul de a întreprinde acțiuni comune în favoarea mediului sau de a-și consolida o poziție mai bună în lanțul alimentar.

 

-Există sprijin specific pentru anumite sectoare?

-Anumite sectoare ale unor produse specifice care se confruntă cu dificultăți vor beneficia în continuare de sprijin suplimentar pentru a-și îmbunătăți competitivitatea, sustenabilitatea sau calitatea (cunoscut ca sprijin cuplat pentru venit sau sprijinul cuplat voluntar din actuala PAC). Aceste sectoare trebuie considerate importante din motive economice, sociale sau de mediu.

 

Comisia propune menținerea listei existente a sectoarelor potențial eligibile De asemenea, Comisia propune extinderea acestei liste pentru a include culturile nealimentare (altele decât speciile forestiere cu ciclu de producție scurt și cu excepția arborilor) folosite pentru obținerea de produse care au potențialul de a înlocui combustibilii fosili.

 

Statele membre eligibile pot aloca un maximum de 10 % din plățile lor directe pentru sprijinul cuplat pentru venit. O proporție suplimentară de 2 % poate fi rezervată pentru acordarea de sprijin în favoarea culturilor proteice.

 

-Există un regim special pentru regiunile ultraperiferice ale UE?

-Date fiind provocările speciale din punct de vedere agricol care afectează regiunile ultraperiferice ale UE, este disponibil sprijin suplimentar pentru fermieri în cadrul PAC. Finanțarea propusă pentru aceste regiuni – departamentele franceze de peste mări (Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Réunion, Colectivitatea Saint-Martin și Mayotte), Azore și Madeira și Canare – este stabilită la 627,63 milioane EUR pe an pentru perioada de șapte ani.

 

Plățile directe disponibile pentru fermieri în regiunile ultraperiferice vor rămâne mult peste nivelurile sprijinului plătit în alte state membre.

 

Cifra respectivă nu include finanțarea suplimentară posibilă pentru aceste regiuni din bugetul destinat dezvoltării rurale. Aceasta poate fi utilizată pentru a sprijini acțiuni de refacere, conservare și consolidare a biodiversității în sectorul agricol și forestier și de promovare a dezvoltării economice în zonele rurale în aceste regiuni ultraperiferice. Contribuția UE la schemele de dezvoltare rurală din aceste zone a fost majorată la 70 %, față de aproximativ 40 % în alte regiuni.

 

-Cum îi va ajuta noua PAC pe fermieri să facă față crizelor și riscurilor?

-Actuala PAC îi ajută deja pe fermieri să gestioneze incertitudinea propriei profesii, prin sprijinul pentru venit (plăți directe), măsuri de piață, sprijin pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, formare și investiții în cadrul dezvoltării rurale.

 

Noua PAC menține această abordare, dar introduce totodată îmbunătățiri:

 

-actualele dispoziții privind intervenția publică, depozitarea privată și măsurile excepționale sunt neschimbate și sunt în continuare disponibile pentru a-i sprijini pe fermierii UE dacă este nevoie;

-statele membre vor avea de asemenea posibilitatea în viitor de a dedica până la 3 % din alocarea lor din pilonul 1 pentru a contribui la sprijinirea altor sectoare decât cele (precum cel al fructelor și legumelor, cel vitivinicol sau cel al uleiului de măsline) care deja beneficiază de programe sectoriale. Se urmărește stimularea acțiunilor desfășurate de organizațiile de producători în favoarea competitivității, a sustenabilității și a gestionării riscurilor/crizelor, printre altele;

-practica existentă de rezervare a unei părți din finanțarea generală din cadrul pilonului 1 va fi menținută în scopul de a se înființa o „rezervă pentru agricultură”, care poate fi utilizată pentru măsuri de piață și măsuri excepționale de sprijin. Această rezervă va fi de minimum 400 de milioane EUR în total în fiecare an și va fi alimentată prin reportarea rezervei pentru situații de criză din 2020 (adică din cadrul actualei PAC și actualul CFM) în 2021; în anii următori, toate fondurile nefolosite vor fi din nou reportate. Opțiunea de a reporta rezerva în loc de a o alimenta din nou anual și de a realoca statelor membre fondurile nefolosite va contribui la reducerea semnificativă a sarcinii administrative;

-statele membre vor trebui să acorde sprijin pentru instrumentele de gestionare a riscurilor în cadrul dezvoltării rurale pentru a-i ajuta pe fermieri să gestioneze riscurile legate de producție și venit independente de voința lor; Acest tip de sprijin, care va fi sub formă de contribuții financiare la primele pentru sistemele de asigurări și fondurile mutuale, incluzând atât riscurile legate de producție, cât și pe cele legate de venit, va fi obligatoriu pentru toate statele membre. Devine obligatoriu în cadrul dezvoltării rurale sprijinul pentru diferite acțiuni precum investițiile și formarea destinate a-i ajuta pe fermieri să prevină riscurile sau să facă față consecințelor acestora;

-va fi creată o platformă la nivelul UE privind gestionarea riscurilor, sub forma unui centru unic reunind mai multe părți interesate, care să îi ajute pe toți actorii implicați, de la fermieri și autoritățile publice la institutele de cercetare și sectorul privat, să partajeze cunoștințe și să facă schimb de experiență și bune practici;

-vor putea fi de asemenea folosite instrumente financiare pentru a facilita accesul la capitalul circulant, de exemplu pentru a-i ajuta pe fermieri să se descurce în situația unei lipse temporare a lichidităților, ca urmare a unei crize neașteptate;

-programul Orizont 2020 va finanța cercetarea în domeniul gestionării riscurilor, al digitalizării fermelor și al utilizării inteligente a volumelor mari de date în agricultură, în timp ce parteneriatul european pentru inovare (EIP-AGRI) poate sprijini și proiecte din domeniul gestionării riscurilor.

 

-Cum va contribui noua PAC la viitorul zonelor rurale din UE?

-Având în vedere că peste 50 % din populația UE trăiește în zone rurale, este important să ne asigurăm că aceste zone vor rămâne atractive, dinamice și sustenabile; cu locuri de muncă bune și de calitate, cu creștere economică și acces la infrastructură, mobilitate și servicii de bază de calitate. Agricultura este nucleul multor comunități rurale și la fel este și PAC datorită sprijinului pe care îl acordă fermierilor și comunităților rurale.

 

Prin simplificarea dezvoltării rurale, cu obiective ample stabilite la nivelul UE și mai multă flexibilitate pentru statele membre de a-și adapta acțiunile la propriile nevoi specifice, se va asigura că sprijinul din dezvoltarea rurală rămâne eficace peste tot în UE. Majorarea ratei de cofinanțare pentru statele membre va permite acestora să mențină un nivel ambițios al investițiilor în zonele rurale.

 

Și din acest motiv, viitoarea finanțare din cadrul dezvoltării rurale va fi direcționată către domenii în care poate crea valoare adăugată reală – dezvoltarea economiei locale, rurale și agricole -, în timp ce alte fonduri UE se vor concentra pe proiecte mari de infrastructură, inclusiv banda largă. Un element-cheie al viitoarei politici de dezvoltare rurală va fi promovarea dezvoltării satelor inteligente în zonele rurale, împreună cu o infrastructură locală mai bună.

 

-Care este diferența dintre prețurile curente și cele constante și care sunt adevăratele economii din viitorul buget PAC? Cum va fi distribuit bugetul PAC între statele membre?

-Comisia a oferit o transparență fără precedent prin prezentarea, la 2 mai, pentru prima oară, a propunerii sale pentru un nou buget al UE pe termen lung atât în prețuri curente, cât și în prețuri constante din 2018.

 

Cu toate acestea, prețurile curente reprezintă cuantumurile efective pe care le vor primi beneficiarii finali din bugetul UE. Fiecare buget anual al UE este convenit în prețuri curente, iar statele membre contribuie la bugetul general al UE în prețuri curente.

 

Este aceeași metodologie care a fost folosită în trecut pentru exprimarea bugetului PAC, ceea ce face actualele propuneri comparabile direct cu bugetele precedente.

 

Prețurile constante, care elimină inflația, sunt folosite pentru a compara impactul economic al investițiilor pe o durată mai lungă de timp. Este ușor să se treacă de la prețuri constante la prețuri curente și invers deoarece Comisia folosește (și a folosit dintotdeauna), la calculele sale, ca substituent pentru ratele viitoare ale inflației, o rată anuală fixă a inflației de 2 %.

 

Drept urmare, se propune o reducere de aproximativ 5 % a bugetului PAC în prețuri curente, ceea ce echivalează cu o reducere de aproximativ 12 % în prețuri constante din 2018, fără inflație.

 

-Care sunt următoarele etape?

-Cele trei propuneri de regulamente pentru noua PAC aferentă perioadei 2021-2027 vor fi trimise Parlamentului European și Consiliului. Fiecare dintre colegiuitori va trebui apoi să ia poziție în raport cu propunerile Comisiei.

 

Un acord rapid asupra bugetului general pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor începe să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil și că fermierilor li se va oferi certitudinea și previzibilitatea necesare pentru întreprinderile lor și pentru deciziile legate de investiții.

 

Întârzieri asemănătoare celor intervenite la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar putea eventual însemna că fermierii și administrațiile naționale nu vor beneficia de gradul mai redus de birocrație, de mai multă flexibilitate și de rezultatele mai eficace pe care le va aduce noua PAC. Orice fel de întârzieri în aprobarea viitorului buget ar crea întârzieri în demararea a mii de noi proiecte potențiale din întreaga UE concepute pentru a-i sprijini pe fermieri și comunitățile rurale, abordând aspecte de la consolidarea protecției mediului până la atragerea de noi fermieri.

 

Obținerea, în 2019, a unui acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Radu Timiș Jr.: ”Voi face din Cris-Tim cea mai mare firmă din Industria Alimentară românească!”
Autor: Ilie Stoian  /   miercuri, 5 aprilie 2017

Rar mi-a fost dat, ca jurnalist, să întâlnesc în ultimii ani un tânăr precum Radu Timiș Junior, iar asta o scriu și cu bucurie dar și cu tristețe. Cu tristețe, pentru că sunt foarte puțini ca el. Cu bucurie, însă, pentru că, așa cum i-am spus după ce mi-a acordat interviul, poate fi un model pentru generația sa, ba chiar, poate...

De zece ani, în UE: Cum am fost, cum suntem, cum vom fi? Răspunde Sorin Minea
Autor: Ilie Stoian  /   vineri, 16 decembrie 2016

Mai e puțin până în ziua de 1 ianuarie 2017, moment în care vom contabiliza trecerea a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Ce a însemnat această perioadă pentru sectoarele de carne și lapte ale României, unde am ajuns și, mai ales, cum vor arăta aceste industrii în anul 2027? Pentru a creiona o imagine cât mai...