Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Piata de ready meal e in scadere

Autor: Meat MIlkmiercuri, 30 ianuarie, 2013

Concept de procesare si comert in industria alimentara, aparut in Statele Unite la inceputul anilor ’50, prin adaptarea la productia de masa a hranei soldatilor din cel de-al doilea razboi mondial, ready meal a raspuns atat nevoii investitorilor de a-si industrializa masiv procesul tehnologic, cu scopul de a-si mari considerabil profitul, dar si nevoilor cotidiene ale consumatorilor care s-au vazut pusi in fata unui ritm de viata mult mai accelerat.

Denumite de americani TV Diner, produsele care intra in categoria ready meal au aparut pe piata romaneasca inca de la sfarsitul anilor ’60, sub numele generic de preparate Gospodina, perioada lor de glorie fiind in anii ’70. Eliminate complet din galantarele magazinelor alimentare in anii ’80, ready meal au fost aduse din nou in atentia romanilor, mai intai, timid, la finalul anilor ’90, si din ce in ce mai accentuat, odata cu anul 2005. Acum, in urma reculului cauzat de recesiunea ultimilor ani, procesatorii privesc viitorul cu speranta temperata.

O treime dintre romani apeleaza la ready meal

Mancarurile din categoria ready meal se pot clasifica dupa mai multe criterii. Acestea pot fi ready to cook sau ready to eat (pre-gatite sau gatite), daca ne gandim strict la bucataria consumatorului. Apoi, dupa modul de ambalare, ele putand fi la conserva, in caserole, in pungi sau vrac. In fine, ele pot fi congelate sau nu. Oricum, pe plan mondial oferta este uriasa, Statele Unite, Franta si Marea Britanie fiind in top. Evident, piata romaneasca isi are specificul ei.

Iar daca vorbim despre Romania, sa spunem ca, potrivit unui studiu realizat in luna august a acestui an de catre firma de consultanta Exact, la cererea revistei Piata, 37% dintre consumatorii de la noi apeleaza ocazional la acest tip de alimente. Procentul insa nu ar trebui sa ne incante prea mult. Deocamdata, ponderea ready meal e mica, in raport cu celelalte alimente, iar daca ne referim strict, la produsele ready meal din carne sau care contin carne, aceasta pondere e si mai mica. Cu totul, piata romaneasca este de doar 1.500 de tone, dar aici intra si sortimentele vegetale si cele de panificatie, mancarea destinata ho-re-ca, ready meal fiind, inca, un produs de nisa.

Cert este faptul ca acest segment este, poate, in cea mai stransa legatura cu puterea de cumparare a populatiei. Doar pe o piata prospera se poate vorbi despre cresteri semnificative, iar faptul ca, in primele 6 luni ale acestui an, s-au inregistrat scaderi generale de 3%, infirma previziunile mai mult decat optimiste pe care producatorii si importatorii le exprimau acum patru ani. Desigur, pretul este cel care dicteaza si in aceasta zona, si cum banii sunt putini, la fel de putini sunt cei care consuma astfel de mancaruri.

Dintre acestia, potrivit studiului citat, 71% cumpara sub impulsul momentului. 86% dintre ei cumpara pentru acasa, 25% pentru a manca la serviciu, 31% apeleaza la ready meal in vacanta, iar 14%, cand considera drept potrivita o portie de mancare gatita, atunci cand contribuie la o masa comuna.

Cat priveste cele mai cumparate sortimente, acestea sunt: mancarea gatita la conserve, pizza, crochetele si snitelele, iar caracteristicile consumatorului de ready meal sunt urmatoarele: populatie activa cu varsta intre 24 si 40 de ani cu un venit cel putin mediu, lipsa timpului liber (88%), careia nu ii place sa gateasca (70%), care nu stie sa gateasca (53%), si curiosii care vor sa incerce mancaruri noi (56%). Evident, majoritatea consumatorilor de ready meal sunt barbatii.

Alaturat cauzelor financiare care retine marea masa a populatiei sa cumpere mancare gata preparata o reprezinta teama in fata unui aliment nesanatos. 53% dintre consumatori se intreaba daca ready meal este un aliment sigur sau nu, iar intrebarea nu e lipsita de temei. Termenul de garantie mare cerut de retailisti pentru listare presupune aditivarea masiva a produselor si ambalarea lor, in buna masura, la conserva. Doar o mica parte a procesatorilor recurg la congelare, procedeul de conservare cel mai sanatos, care nu schimba prea mult proprietatile produsului. Pana la urma, nu degeaba, in Statele Unite si Marea Britanie, procentul persoanelor care sufera de obezitate este urias: consumul ridicat de ready meal inalt procesat.

Branduri, sortimente, concurenta

Din fericire, ponderea majoritara a pietei este detinuta, intr-un procent de 70%, de producatorii autohtoni, restul fiind acoperit de importuri. Cum piata este deosebit de fluctuanta (in primul rand, ca urmare a alternantei lunilor calde, cand se consuma mai mult mancaruri vegetale si salate, spre deosebire de lunile reci, cand se apeleaza la produsele din carne sau la mancarurile care contin carne), si cum statisticile privind desfacerea prin ho-re-ca nu sunt concludente, cu greu se poate face o ierarhizare. Oricum, primii cinci mari jucatori sunt Scandia Foods, Cris-Tim, Agricola International Bacau, Vascar si Mandy. Vin foarte puternic din urma Ardealul, Prefera Food si Angst, firma care se pregateste sa investeasca masiv in aceasta directie.

Evident, Scandia si Mandy mizeaza pe mancarurile conservate, retetele urmand specificul national. Astfel realizate, produsele au posibilitatea de a fi listate in hipermarketuri, mai ales datorita termenului de garantie indelungat pe care il pot oferi.

Importatorii, care acopera restul de 30% din piata si care se incapataneaza sa afirme ca ei au introdus in anii 2.000 produsele ready meal in Romania(?), cauta sa isi atraga clientii prin retetele usor exotice ale preparatelor. Din randul acestora, se detaseaza Les Gastronomes (importator al produselor William Saurin), Mark Import & Distribution (importator D’Aucy si Henoff) si Overseas Group Impex, care isi comercializeaza mancarurile sub brandul Baneasa (sic). O nota aparte in randul celor veniti de afara au facut-o polonezii de la Fine Goods, aceia care au cautat sa isi adapteze productia la specificul national romanesc. Asa se face ca, spre deosebire de retetele frantuzesti, germane sau chinezesti ale celorlalti, Fine Goods a incearcat sa se impuna prin carne de porc, muschi de porc, costita afumata sau untura de casa ardeleneasca(?), ambalate la borcan. Cu toate acestea, polonezii nu se regasesc in topul primilor 10 jucatori din piata.

Revenind la producatorii romani, sa spunem ca aceia care mizeaza cel mai mult pe preparatele ready meal din carne sunt cei de la Agricola International Bacau, oferta lor mergand pe congelate precum: cordon bleu, snitel, nuggets, hamburgeri din carne de pui, file de pui, pui Shanghai, chiftelute cu susan sau aripioare picante. Numai si enumerandu-le, nu putem sa nu bagam de seama, inca o data, ca diversificarea productiei poate fi o solutie a cresterii vanzarilor, raspunzand astfel si unei caracteristici a consumatorului de ready meal, curiozitatea.

Un segment important il reprezinta produsele din peste, trecut cu vederea, in general, in analizele pietei de ready meal. Aici, principalii jucatori sunt, de departe, Negro si Ocean Fish, care acopera o mare parte din piata semipreparatelor din peste (salate, icre, salate de icre, rulouri, peste afumat etc.) si Macromex, principalii furnizori de suchi, fishnuggets, fishburger si fishfingers.

Angst mizeaza pe clean label

Nu permit tehnologilor mei sa produca o mancare pe care eu nu as manca-o, este categoric, din start, Sorin Minea, proprietarul Angst, atunci cand vorbeste despre noua linie de produse a companiei sale. Ramanand fidel principiului potrivit caruia preparatele trebuie sa fie de foarte buna calitate, si pentru ready meal aplica aceeasi exigenta: clean label.

Demarata la inceputul anului trecut, productia de mancaruri a atins deja un nivel de 6% din totalul capacitatii de procesare a companiei, sortimentele fiind comercializate exclusiv prin propria retea de magazine. Nu producem pe stoc. Nici nu am avea cum. Tot ce se gateste azi se vinde maine, iar vanzarile cresc in permanenta, pentru ca sunt proaspete, fara conservanti si fara aditivi, mai ales, fara glutamat, cu gustul bucatariei de acasa, ne asigura domnul Minea.

Bineinteles, se merge pe retete originale si se spera ca acest lucru va determina o crestere, pana la finalul acestui an, de pana la 10%. Materia prima provine din Romania si Bulgaria (pentru legume), iar ca dovada a calitatii mancarurilor preparate la Angst sta ce s-a intamplat cu piftia. Desi, la inceput, in magazinele companiei se vindea piftia altora, cand a inceput comercializarea propriului produs, vanzarile au crescut de la 5 kg pe zi, la 70 kg Iar, acesta este doar un exemplu.

Aidoma celorlalti, si vanzarile Angst pentru acest tip de alimente sunt fluctuante: vara se merge pe salate, iarna, pe mancaruri cu carne, sarmale, piftii de curcan cu usturoi, placinte cu carne etc.

Previziunile pentru viitor? Mai mult decat optimiste. Doar pentru 2012, estimez o crestere a vanzarilor de 200%, pentru mancarurile noastre, ne asigura Sorin Minea. Mai mult, la Angst se intentioneaza o dezvoltare accentuata pe aceasta directie. In masura in care Voda (Mihai Gavril Vadan), de la MADR, va lua in considerare recomandarile OLAF privitoare la utilizarea fondurilor europene, iar Angst nu va fi nevoita sa retuneze o importanta suma, atunci compania va achizitiona chiar anul viitor un teren pe care va construi o noua fabrica, destinata strict productiei de ready meal.

Cris-Tim scoate milioane de euro din ready meal

Cris-Tim s-a miscat ceva mai repede decat altii, dovedindu-se inca o data pionier in domeniu. A demarat productia de mancaruri inca din 2006, realizand in ultimii doi ani vanzari care au totalizat 7 milioane de euro, si plasandu-se in acest fel in randul jucatorilor de top. Cautandu-si propriul drum, divizia de ready meal de la Cris-Tim a mizat pe fresh-uri si nu a gresit. Consumatorii au raspuns mai mult decat favorabil ofertei, in ciuda unei piete inca necristalizate, de pe care consumatorii cumpara orice, oricum, asa cum ne-a caracterizat-o domnul director Andi Dimitriu.

De fapt, clientii Cris-Tim, care cumpara mancarurile produse in fabrica din Bucurestii Noi, nu aveau cum sa raspunda altfel. Tehnologia este de ultima ora, materia prima este de cea mai buna calitate, fiind asigurata in totalitate de pe piata romaneasca, retetele sunt si ele, in mare parte, traditionale, constanta calitatii este litera de lege, la fel ca prospetimea produselor, flota de masini a propriei retele de distributie asigurand cu promptitudine aprovizionarea imediata a punctelor de comercializare. Acestea sunt coordonatele care definesc produsele ready meal care poarta brandul Cris-Tim si tot acestea sunt calitatile care individualizeaza produsele noastre, fata de ale celorlalti, adauga Andi Dimitriu.

Iar, daca tot vorbim despre produse, sa amintim gama sortimentala care cuprinde trei mari categorii: salatele (tzatziki, boeuf, vinete, pui cu ciuperci, pui cu telina, salata de piept de pui la gratar etc.), preparatele din carne (chiftelute din piept de pui, snitel din piept de pui, Shanghai, pulpe dezosate la gratar, piept de pui la gratar etc.), si mancaruri (fasole batuta, pilafuri, mancaruri gatite la mana etc.), toate acestea fiind ambalate in caserole de 200 si de 250 de grame, sau in pungi tip gastro, de 1 kg sau 1,5 kg. La cele de mai sus, sa adaugam si muraturile, ca amintire a vremurilor cand Radu Timis facea primii pasi in afacerile din industria alimentara, in magazinul din Militari.

Evident, nici la Cris-Tim nu se lucreaza pe stoc. Tot ce se produce azi se vinde a doua zi in propriile magazine sau in majoritatea retelelor de retail. Iar, daca in ultimii doi ani s-a urmarit mentinerea cotei de piata, pentru viitor se preconizeaza o dezvoltare cu mult mai accentuata a acestui sector de afacere, in functie de semnalele care vor fi primite din piata. Primul pas, in crearea unei noi dimensiuni a afacerii cu ready meal a celor de la Cris-Tim este deschiderea, in prima parte a lunii octombrie 2011, a unei linii de pizza fresh, fiind inca o data deschizatori de drum, in randul procesatorilor romani.

România, ca o țară de vânzare
Autor: Ilie Stoian  /   miercuri, 20 septembrie 2017

”Investițiile în sectorul alimentar din România reprezintă o oportunitate pentru companiile străine, datorită resurselor naturale disponibile, a numărului mare de consumatori și al statutului acestei țări. Agricultura, prelucrarea produselor alimentare și marketingul se caracterizează prin procente diferite de investiții străine....

Financial times: De ce a ajuns prețul untului la un nivel record?
Autor: Nora Marin  /   joi, 7 septembrie 2017

Un deficit de aprovizionare combinat cu cererea crescândă au readus prețurile cu ridicata ale untului la un nivel record, se afirmă într-o analiză publicată în ediția de ieri a unuia dintre cele mai prestigioase instituții de presă din lume, Financial Times, semn că problema untului este globală și că naște temeri pe plan mondial....