Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close
Conferinta

Raport USDA: Piața românească a cărnii va fi sufocată de importuri

Autor: Ilie Stoianmiercuri, 18 mai, 2016

Ca orice guvern care se respectă și care are interese geo-politice în România, și guvernul american, sau, mai bine spus, în primul rând, guvernul american este interesat de orice aspect economic, social sau politic. De aceea, am găsit relevant să vedem care este imaginea sectorului românesc de carne pentru Statele Unite. Sursa informațiilor o reprezintă două rapoarte întocmite la finalul anului 2015, care ne-au parvenit la redacție. Acestea sunt: ”Romania Livestock Annual Report 2015” și  ”Romania Poultry and Products Annual Report 2015”, ambele purtând girul raportorului USDA, Russ Nicely. Remarcând obiectivitatea informațiilor, nu putem să nu comentăm, însă, faptul că, referitor la producția cărnii de porc, americanii nu au accentuat situația dramatică din acest sector, rezumându-se doar la a constata că tendința este aceea de creștere a importurilor. De altfel, aceasta este și previziunea generală, pentru întreaga industrie, deși Raportul remarcă orientarea către eficiență, precum și relativa soliditate a sectorului primar și de procesare. Iată, așadar, opinia americanilor față de Industria românească a cărnii:

 

Exporturile de carne de porc sunt neglijabile

 

Deși a fost pe o tendință de scădere continuă, începând cu anul 2010, în scădere cu 7 % în cinci ani, datele colectate pentru studiul USDA indică pentru sectorul porcinelor din România, o creștere de 3,1 %, în S1 2015. Mai precis, raportul USDA anunță o creștere a efectivelor, de la 4.518 milioane de capete, în anul luna mai 2014, la 4.659 în milioane de capete, în mai 2015. Însă, cotele între comercial și non-comercial s-a schimbat de-a lungul ultimilor ani, în favoarea sectorului comercial, concomitent cu diminuarea interesului pentru creșterea porcilor în operațiuni necomerciale.

 

Cu toate acestea, segmentul de reproducție nu este bine dezvoltat în România. Necesarul de investiții în această zonă este mult mai mare decât investițiile în instalațiile de îngrășare, cele mai multe ferme integrate producând purcei pentru fermele proprii de îngrășare. Astfel, pentru a satisface cererii, importul de purcei pentru îngrășare a crescut continuu în ultimii trei ani, Germania, Ungaria și Țările de Jos fiind cei mai mari furnizori. Cea mai mare parte a acestor importuri (77-88 %), reprezintă porcine vii cu o greutate mai mică de 50 kg, în scopul îngrășării, și doar o mică parte, de 3-6 %, reprezintă porcine pentru reproducere. Însă, importurile de purcei au încetinit în timpul primelor 8 luni ale anului 2015, probabil, din cauza importurilor de carne de porc-materie primă. Cât despre exporturile de porcine vii, acestea sunt neglijabile, vizând doar piața Republicii Moldova.

 

Producția de carne de porc a crescut

 

Producția de carne de porc a crescut treptat în fiecare an, datorită investițiilor în operațiuni comerciale. Datele statistice disponibile pentru primele 9 luni ale anului 2015 arată o creștere de 6 % în abatorizare. USDA anticipează însă o tendință de creștere pentru importurile de carne de porc, având în vedere cererea internă în creștere și oferta abundentă din UE. Având în vedere tendințele actuale, consumul de carne de porc se anticipează că va continua să crească. Piese de carne de porc proaspete /refrigerate și congelate au cele mai mari cote, din totalul importurilor de carne de porc, acestea fiind importate, în principal, din Germania, Olanda, Ungaria, Spania și Polonia. În ceea ce privește consumul de carne, datele statistice indică un consumul pe cap de locuitor de carne de porc de 29 kg, fiind pe primul loc, find urmat de carnea de pasăre (20,1 kg) și doar 5,6 kg. la carea de vită.

 

Sectorul cărnii de pasăre e bine dezvoltat

 

Producția de păsări de curte a menținut o tendință de creștere în 2015, deși într-un ritm mai lent, față de ​​2014. Pentru 2016, importurile sunt de așteptat să stagneze, în timp ce exporturile sunt prognozate să recupereze lent. Aceasta, pentru că sectorul avicol românesc s-a dezvoltat bine de-a lungul ultimilor ani, dovedindu-se a fi una dintre cele mai dinamice segmente de creștere a animalelor. Nu există focare de boli majore, permițând industriei să progreseze continuu. Investițiile în practicile de hrănire, standardele de bunăstare a animalelor și a managementului la nivel de fermă, împreună cu respectarea unor reguli stricte, în ceea ce privește igiena și ambalarea la nivel de abator, au permis producătorilor să crească eficiența și să se dezvolte în mod consecvent. Prețurile rezonabile de hrănire, ca urmare a ofertei abundente de boabe, în special în 2013 și 2014, au reprezentat un alt factor de stimul pentru fermele de păsări.

 

În ceea ce privește productivitatea, sporul mediu zilnic în greutate a crescut de la 53,81 grame, în 2010 la 54,76 grame, în 2015. Consumul mediu de hrană a scăzut de la 1.853 kg furaj/kg de carne, în 2010, până la 1.731 kg furaj/kg de carne, în 2015 , în timp ce procentul de mortalitate a scazut, de la 3,64 %, în 2010, la 2,3 %, în 2015.

 

Zece companii asigură 60 % din producția de carne de pasăre

 

În ceea ce privește concentrația de producție de păsări, există zece ferme au produs circa 60 % din totalul producției de păsări de curte în 2014. Acești producători sunt integrați vertical (hrănire pentru reproducere, abatoare și unități de prelucrare), cu ieșiri variind între 11.000 și 58.000 de tone pe an. Progresul sectorului este privit în mod pozitiv nu numai de către investitori interni, ci și de către investitorii străini. Foarte recent, compania indiană IBS a anunțat intenția de a investi 150 milioane de dolari în sectorul de păsări de curte din România, într-un proiect greenfield integrat, care ar include un incubator, o instalație de producție a furajelor combinate și un abator.

 

Ponderea cea mai mare de carne de pasăre produsă este vândută ca și carne proaspătă/refrigerată pe piață, investițiile în liniile de tăiere și tehnologiile de ambalare ajutând producătorii să asigure standardele de igienă și de extindere a termenului de valabilitate la raft de viață. Ca urmare a acestei extinderi a producției interne, deficitul comercial de carne de pasăre s-a redus, exporturile fiind aproape de nivelul de import. Cu toate acestea, restricțiile comerciale impuse de Rusia în august 2014 au deturnat o cantitate considerabilă de carne de pasăre spre România,  afectând negativ atât producția cât și exporturile.

 

Prețurile mici din magazine au determinat o influență pozitivă asupra consumului intern. Însă, numai în 2014, importurile de carne de pasăre a crescut cu 31 %, din cauza ofertei excedentare a marilor producători din UE, ca urmare a embargoului rus privind produsele alimentare. Țările de Jos, Germania și Polonia au devenit principalii furnizori pentru piața românească, diminuând importul din Ungaria, un furnizor tradițional. Cota de import din afara UE a scăzut în ultimii ani, de la 15 %, în 2010, la 5,5 %, în 2014, și doar 3,8 %, în 2015. Brazilia rămâne principalul furnizor din afara Uniunii Europene, iar ponderea importurilor rămâne sub formă de bucăți congelate (74 %, în 2015).

 

Deși România nu a fost afectată în mod direct de embargoul Rusiei, exporturile au scăzut, ca urmare a unor dificultăți în menținerea piețelor sau găsirea de noi piețe de desfacere. Exporturile au constat în principal din bucăți, distribuite aproape în mod egal între proaspete/refrigerate și congelate. Cele mai importante destinații pentru carnea de pasăre locală sunt Regatul Unit, Bulgaria, Țările de Jos și Ungaria. Cifrele de export cele mai recente arată o creștere de 10 % a exporturilor pentru anul 2015. În 2015, producția de carne de pasăre a continuat pe un trend ascendent, dar într-un ritm mai lent decât în ​​2014.

 

Restructurare în sectorul cărnii de vită

 

Sectorul de bovin românesc a continuat procesul de restructurare. Numărul de bovine este în continuă creștere, după o scădere de inventar în 2011. Conform celor mai recente date, efectivele au crescut cu 0,4 %, 2015, comparativ cu un an înainte. În ceea ce privește dimensiunea fermei, datele recente arată că, în iulie 2015 aproximativ 92 % din totalul de bovine aparțin fermelor familiale și doar 7 %, fermelor comerciale sau asociațiilor. Segmentul comercial are o perspectivă pozitivă, cu investiții considerabile în genetica de calitate, grajduri, gestionarea cirezilor. Importurile de bovine vii pentru reproducție s-a dublat în 2014, fapt care arată o tendință clară de îmbunătățire, înainte de desființarea cotelor pentru produsele lactate în UE. Ungaria a fost principalul furnizor de bovine vii, fiind urmată de Lituania și Germania, acesta din urmă fiind un furnizor constant pentru piața românească. Condițiile de piață din 2015 au indicat o tendință inversă: importurile au scăzut cu 76 %. România este un exportator tradițional de bovine vii. Dar lipsa practicilor de gestionare și de hrănire îmbunătățite împiedică fermierii să fie competitivi pe piața internațională de carne. De aici, orientarea spre export de bovine vii. Fermierii iau în considerare exporturile ca un factor important și pentru producția de de viței, societăți comerciale specializate achiziționând viței și tauri tineri pentru export.

 

Numărul de bovine direcționate spre sacrificare a scăzut în fiecare an, începând cu anul 2010. Având în vedere predominanța sectorului de curte, sacrificarea non-comercială reprezintă cca 80 % din total. O ușoară tendință de scădere poate fi observată, deși exploatațiile devin mai puțin interesate de creșterea animalelor. Greutatea în carcasă a bovinelor provenite din gospodării este, în general, de 120 kg, mult mai mică decât greutatea în carcasă a bovinelor care provin din sectorul comercial, care este în jur de 215 kg pe carcasă.

 

Dar, sacrificarea a crescut cu 12 %, în 2015, comparativ cu anul precedent, ca urmare a prețurilor de hrănire nefavorabile, din cauza secetei de vară. Cea mai mare parte a creșterii provine din abatoare și într-o măsură mai mică din segmentul non-comercial, care a crescut doar cu 2 %. Ritmul de sacrificare a scăzut spre sfârșitul anului, carnea de porc fiind consumată în mod tradițional în România, cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun.

 

Sectorul cărnii de vită este imprevizibil

 

Sectorul românesc al cărnii de vită se caracterizează printr-o lipsă de previzibilitate și numărul limitat de bovine crescute doar pentru producția de carne. În ceea ce privește rasele, cea predominantă este rasa mixtă tip Simmental, dar mai recent, este prezent un interes tot mai mare pentru carnea de vită de înaltă calitate. În conformitate cu temerile de a pierde rentabilitatea în sectorul produselor lactate, concomitent cu creșterea cererii de carne de vită de înaltă calitate, fermele au trecut parțial pre această activitate. Începând cu anul 2015, sprijinul cuplat este aprobat pentru 35.000 de capete de vaci de carne de vită, ceea ce înseamnă aproximativ 325 de dolari pe cap de vacă de carne, foar fermierii ale căror bovine sunt înregistrate în registrele genealogice și au un număr de 10-250 capete, fiind eligibili pentru acest tip de sprijin. Acest ajutor este completat de sprijinul cuplat, de 115 de dolari/cap. Acest din urmă tip de sprijin este setat să scadă gradual, până în 2020. Ambele tipuri de sprijin pot stimula în continuare dezvoltarea fermelor de bovine.

 

Importurile, care au creat un surplus temporar de carne de vită la nivelul UE, a generat o creștere a importurilor în România cu 42 %, fiind estimate să crească până la un nivel de 80 %, până în 2017. Marii furnizori de carne de vită proaspătă, refrigerată sau congelată în 2015 au fost Germania, Polonia și Italia, în timp ce Olanda și Suedia, au fost principalele destinații pentru refrigerată carne proaspătă din românia. Statele Unite ale Americii este furnizoare de carne de vită pe piața românească, dar valoarea nu s-a ridicat decât la 450.000, în 2015, însă acestea vor crește cu cca 10 %, în 2016.

 

Pentru detalii, dați click pe imagini:

FDC 34 COVER 8

FDC 34 COVER 8

FDC 34 COVER 5

FDC 34 COVER 3

FDC 34 COVER 2

FDC 34 COVER 1

Cum au evolut producţia și consumul de carne în 2015?
Autor: Meat MIlk  /   marți, 2 februarie 2016

(Autor: Romulus Cristea) Deşi este încă dificil de estimat din analiza datelor statistice oficiale disponibile, reducerea de TVA aplicată principalelor produse alimentare de la 1 iunie a crescut în ansamblu, atât producţia, cât şi consumul de carne şi produse din carne. Cel puţin aşa reiese din creşterea pieţei pentru aceste produse,...

Achim Irimescu: Producătorii din România trebuie protejați în fața importurilor
Autor: Ilie Stoian  /   joi, 28 ianuarie 2016

Specialist de primă mână, în domeniul politicilor agricole din România, cu stagii consistente la nivelul Uniunii Europene, nominalizarea domnului Achim Irimescu a reprezentat una dintre surprizele plăcute, în momentul formării guvernului Cioloș. Cu toate acestea, îndrăznim să spunem că actualul ministru al Agriculturii are de dus la...