Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Relaţia rozătoare – salmonella în fermele zootehnice

Autor: Meat MIlkmiercuri, 17 aprilie, 2013

Şobolanii şi/sau şoarecii sunt întâlniţi în incinta sau în jurul fermelor. Aceştia generează o serie de probleme inclusiv ameninţarea infectării animalelor cu Salmonella, antrenând implicaţii în  combaterea acesteia. Rezultatele cercetărilor efectuate  în mai multe  ţări au confirmat faptul că rozătoarele joacă un rol major în menţinerea infecţiei cu Salmonella enteritidis şi typhimurium în ferme, îndeosebi în cele de păsări, în crescătoriile de suine şi în exploataţiile de rumegătoare.

 

Aprecierea semnificaţiei infestării

 

Salmoneloza este, de fapt, denumirea generică a tuturor tipurilor de infecţii produse de cele peste 1.700 de specii bacilare aparţinând genului Salmonella, din familia Enterobacteriaceae. În România, rata morbidităţii a crescut de la 20,9% în 1983 la peste 40% în 1992. Principalul rezervor animal de salmonelle este reprezentat de speciile domestice de păsări (curcani 41% şi găini 29,2% din cazuri), porcine (5-20%) şi bovine (12%), la care se adaugă ouăle (infestate în proporţie de 2-48%).

 

De la acestea, bacteriile patogene se transmit la om, fie prin contact direct cu sursa infecţioasă (animal bolnav sau purtător de salmonele), fie prin contact indirect, consumând alimente contaminate (carne, lapte, ouă etc.). incidenţa purtătorilor asimptomatici variază între 0,2-0,8% din totalul populaţiei, dar în condiţii de igienă deficitară proporţia lor poate atinge 2-5% sau mai mult; personalul din abatoare este infectat în proporţii mult mai mari, fapt ce conferă bolii aici un caracter profesional.

 

La om, rozătoarele sunt capabile să transmită boala, la fel de lesne pe cât o transmit efectivelor de animale. Indiferent de mărimea lor, rozătoarele sunt uşor infectate cu Salmonella, putând transporta şi elimina un număr mare de germeni, îndeosebi prin excremente, care pot fi un mijloc important de răspândire a bacteriilor şi de persistenţă a infecţiei în incinta fermelor. Cuiburile de rozătoare din aşternutul animalelor pot provoca şi contaminarea echipamentelor din fermă.

 

Rozătoarele pot dispersa infecţia în multiple spaţii, în timpul operaţiunilor de curăţare şi dezinfecţie, şoarecii putând constitui o sursă de infecţie (după expunerea la niveluri scăzute de contaminare) pentru hrana animalelor sau a prafului din locuri inaccesibile din jurul sau interiorul fermelor, spaţii care s-ar infecta în mod normal. Abilităţile de roadere ale acestor mamifere parazite pun în pericol inclusiv integritatea construcţiilor şi a echipamentelor.

 

În cazul existenţei unei infestări masive, rozătoarele consumă cantităţi importante de hrană destinată animalelor din exploataţie. Contaminarea furajelor cu saliva şi excrementele rozătoarelor poate creşte riscul apariţiei bolilor, reducând totodată palatabilitatea hranei animalelor. Pot fi de asemenea compromise standardele impuse de clienţi, îndeosebi când una dintre principalele cerinţe contractuale este statutul de fermă indemnă.

 

Operaţia de evaluare a riscului

 

Modul de realizare a unei supravegheri complete a locului trebuie înţeles înainte ca acţiunea de combatere să fie efectuată, acordând o atenţie sporită în ceea ce priveşte potenţialul infestat cu rozătoare şi arealul vulnerabil al acestora. Toate acestea se impun a fi aplicate şi repetate, în scopul monitorizării situaţiei, de către un personal competent.

 

Operaţia implică o interogare atentă, despre prezenţa rozătoarelor, a personalului din fermă, simultan cu realizarea unei inspecţii vizuale, atente şi detaliate, folosind lumină corespunzătoare. În plus, rezultatele pozitive ale tratamentelor curent aplicate împotriva infestaţiilor vor fi evaluate, stabilind existenţa unor noi probleme. Trebuie inspectate toate structurile şi clădirile din fermă, urmărindu-se eventuale puncte de intrare, camere de stocare, urme ale activităţii.

 

Necesară şi esenţială este totodată inspectarea pe timp de noapte, interval în care mişcările rozătoarelor (îndeosebi ale şobolanilor) pot fi lesne observate. În acelaşi timp, observaţiile personalului consultat trebuie considerate etapă a supravegherii. La fiecare inspecţie, va fi verificat registrul deratizărilor, existent în fiecare fermă şi conţinând informaţii relevante. Inspecţiile sistematice ale arealelor sunt obligatorii, iar dintre constatările notate nu trebuie să lipsească remarcile privind urmele lăsate de rozătoare sau alte aspecte binevenite în activitatea de combatere.

 

Cu ocazia tratamentelor de combatere şi a identificării punctelor de amplasare a momelilor sunt luate în consideraţie clădirile, la toate nivelurile: pereţi, acoperişuri, gropi, spaţii de stocare, spaţii service, spaţii exterioare adiacente. Este unul dintre motivele pentru care, de-a lungul inspecţiei adăposturilor, este necesară asigurarea unei lumini puternice. Lumina de intensitate redusă se foloseşte exclusiv în spaţiile ocupate de păsări, care se pot speria de fascicul.

 

Măsuri de verificare şi igienă

 

FDC 24 ROZATOARE 1Unul dintre domeniile principale, care necesită atenţie deosebită în fermă, îl reprezintă furajele. Deficienţele existente în manipularea şi depozitarea hranei pentru animale, concretizate în special prin apariţia şi persistenţa risipei, pot deveni factor determinant în atragerea rozătoarelor. Aceasta le stimulează apropierea, prin reducerea acceptabilităţii şi a consumului de rodenticid. Şoarecii, asemeni şobolanilor, au acces continuu la furajele existente în jgheaburi. Totodată, în gropile pentru dejecţii nu trebuie aruncate furajele vărsate.

 

În interiorul exploataţiilor, diversitatea materialelor deschide rozătoarelor (îndeosebi şoarecilor) un habitat favorabil. Apariţia şi prezenţa acestora poate fi încurajată prin stocarea pe termen lung a materialelor, acumularea de gunoi în cadrul fermelor, prin spaţii în care sunt înmagazinate îndelung echipamente şi/sau utilaje. Şobolanii sunt întâlniţi îndeosebi afară, în vegetaţia naturală (de acoperire), gunoaie, şanţuri şi garduri vii neîntreţinute corespunzător, gunoaie şi gropi de gunoi, sisteme de drenaj, căi de acces care fac legătura între clădiri.

 

O sursă de alimentaţie şi un mediu atractiv pentru şobolani sunt adăposturile vulnerabile toamna şi iarna. Este intervalul în care creşte probabilitatea exploatării punctelor slabe din structuri şi spaţiile asociate acestora. Trăind în structurile clădirilor, şoarecii sunt mai puţin sensibili la schimbările de anotimp. Totuşi factorii cu impact puternic asupra habitatului acestora (depopularea şi curăţarea) influenţează mişcarea şi distribuţia infestării cu şoareci.

 

Pentru construcţiile situate în aer liber, problemele se regăsesc îndeosebi în interior. Şobolanii îşi fac vizuini exterioare, dar pătrund în construcţiile fermei prin orificii. Nu de puţine ori sursa de rozătoare poate fi, în acest caz, câte o incintă adiacentă sau pădurile învecinate. Sunt situaţii în care este necesară amplasarea de momeli în punctele strategice acestor zone (graniţa dintre proprietăţi), negociindu-se efectuarea acţiunii împreună cu vecinii.

 

Suprafeţele din jurul clădirilor vizate trebuie curăţate de vegetaţia existentă, dispunând totodată la distanţă materialele auxiliare. Este un mijloc de descuraja rozătoarele în intenţia de a construi cuiburi, sprijinind totodată monitorizarea privind semnele infestării. Este obligatorie plasarea momelilor cu deosebită grijă, pentru a evita expunerea animalelor sălbatice sau a oricăror specii de animale neavizate.

 

Şobolanii şi şoarecii sunt atraşi de un mediu sigur, având acces prin defecţiunile/orificiile din pereţi, acoperişuri şi compartimentări sau prin puncte de intrare create de către servicii (ţevi, cabluri). Deteriorările podelelor sau altor suprafeţe care creează orificii sau deschizături devin spaţii de pătrundere spre un mediu sigur, pentru curierii Salmonellei.

 

Repararea, după o atentă inspectare, a orificiilor sau defectelor trebuie să intre în rutină şi implementată în schema de lucru (faza ciclului de curăţare şi întreţinere). Cel mai eficient control al infestării este cel realizat înaintea oricărei activităţi specifice. Nerealizarea acestei operaţiuni poate avea repercusiuni asupra unui număr mai mare de sectoare din cadrul unităţii.

ANSVSA: PPA a ajuns în Sălaj
Autor: meatmilk  /   miercuri, 25 iulie 2018

(Comunicat) Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost depistat în județul Sălaj, în două cadavre de porci mistreţi, găsite într-o pădure din comuna Măierişte, situată în apropierea limitelor de judeţ dintre Satu -Mare şi Bihor.   În urma confirmării diagnosticului de către Institutul de Diagnostic si Sănătate...

ACEBOP: Situația la zi a evoluției PPA în România
Autor: meatmilk  /   miercuri, 25 iulie 2018

(Comunicat) Situația măsurilor adoptate și a activităților desfășurate la nivelul județelor în care au fost confirmate focare de pestă porcină africană, la data de 23.07.2018:   Județul Tulcea: Sunt confirmate 396 focare de pesta porcină africană în 48 localități iar în alte 40 gospodării din 22 localități...