Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Restrictiile UE si cererea interna insemnata au subminat lohnul in domeniul carnii

Autor: Meat MIlkmarți, 29 ianuarie, 2013

Exportul de carne si preparate din carne, chiar bazat pe importul si prelucrarea de materie prima din import mai trebuie sa astepte intrunirea unor conditii mai propice decat cele din prezent. Cererea mare, inca, de pe piata interna, in raport cu resursele pe care le ofera sectorul zootehnic autohton, nu-i determina pe procesatori sa se uite cu mai mare atentie spre debuseuri externe.

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, importurile de carne si preparate din carne in perioada august 2009 – august 2010 au fost de patru ori mai mari decat exporturile din punct de vedere valoric (625 de milioane de euro, fata de 156 de milioane de euro). Daca pana in 1997, Romania era un exportator net de carne, preparate din carne si animale vii, dupa acest moment, comertul exterior de gen al tarii noastre a intrat pe deficit, situatie care s-a mentinut, dupa cum o arata datele furnizate de INS, pana acum. Pozitia neta de importator a Romaniei pe piata carnii si a preparatelor din carne nu are sanse mari sa se modifice intr-o perioada prea scurta de timp, in conditiile unui asemenea decalaj, in ciuda unor semnale pozitive. Astfel, daca in cazul comertului international cu animale vii, Romania a inregistrat in anii anteriori si inregistreaza si in prezent excedent, in cel al comertului exterior cu carne si preparate din carne, deficitul pare sa se afle pe un trend descendent, determinat atat de o crestere a exporturilor (in special a carnii in carcasa), cat si de o restrangere a importurilor ca urmare a diminuarii consumului intern.

Si chiar daca piata carnii din Romania s-a restrans si probabil se va mai restrange ca urmare a crizei economice, care s-a concretizat si in reducerea puterii de cumparare a consumatorului roman, o posibila echilibrare a soldului comercial al tarii noastre, pe segmentul carnii si preparatelor din carne nu poate veni in viitor decat ca urmare a cresterii exporturilor.

O posibila cale de realizare a unui astfel de obiectiv ar putea fi dezvoltarea sectorului zootehnic autohton, desi premisele nu sunt favorabile in conditiile in care politicile promovate de Ministerul Agriculturii nu sunt foarte coerente, iar fermierul trebuie sa se dezvolte si sa se descurce pe cont propriu.

O alta posibilitate ar fi ca procesatorii romani sa apeleze mai mult la importul de materie prima din strainatate, pe care sa o prelucreze in Romania si apoi sa exporte produsul finit peste granita. Dar nici aceasta posibilitate nu a fost una care sa-i atraga intr-o mare masura pe procesatorii romani pana la acest moment, nici macar in cazul celor care produc preparate din carne de porc, a caror comercializare pe piata UE a fost interzisa inca din 2003, si la care “lohn-ul” parea ca ar putea avea mai mult succes. Un prim obstacol a fost acela ca, pana de curand, nici astfel de produse nu ar fi putut intra pe piata UE, daca ar fi continut carne de porc (chiar si adusa din afara tarii si prelucrata in Romania). Oricum, la ora actuala, importurile de carne destinate procesarii si apoi exportului pe piete externe au in prezent o pondere foarte mica in total, dupa cum ne arata reprezentantii companiilor din domeniu.

Optimism fara acoperire

In urma cu un an, Emil Boc ne arata plin de optimism ca Romania va redeveni in 2010 exportator de produse prelucrate din carne de porc catre Uniunea Europeana, urmare a faptului ca autoritatile comunitare ne vor permite intrarea pe piata europeana a acelor preparate din carne de porc ce folosesc materie prima din import, din tari sau regiuni unde nu exista focare de pesta porcina. „De la 1 ianuarie, Romania va putea relua exporturile de produse traditionale romanesti din carne de porc, precum salamul de Sibiu.”, declara in luna noiembrie 2009, premierul Emil Boc. Ceea ce a uitat sa precizeze insa oficialul guvernamental era la care 1 ianuarie se referea, pentru ca nici la acest moment exportul de produse din carne de porc catre piata Uniunii Europene nu a luat un prea mare avant, in ciuda faptului ca anumite obstacole existente in calea acestuia au fost inlaturate (incepand cu 1 ianuarie 2010, porcii nu au mai fost vaccinati impotriva pestei porcine si nici nu au mai aparut noi focare). De altfel, si noi aratam intr-un articol aparut in numarul din luna august 2010, ca, in cel mai bun caz, exporturile de produse din carne de porc catre UE vor demara abia in a doua parte a anului 2010, dupa ce vor fi avut loc o serie de inspectii din partea organismelor Uniunii Europene.

Dar reluarea exportului de carne de porc (unul dintre sortimentele importante cu care am putea merge la export, tinand cont de retetele proprii de mezeluri) catre pietele UE pare a mai avea de trecut cateva obstacole deloc neglijabile.

Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii si actionarul majoritar al firmei Angst, arata: „Prelucrarea de carne de porc in sistem lohn (importul de materie prima din alte tari, prelucrarea in Romania si apoi exportul de produse prelucrate in alte state, n.r.) este inca insignifianta, raportata la intreaga productie. Exista la ora actuala trei firme care prelucreaza materie prima din import si apoi exporta produse prelucrate din carne de porc, intre care si Angst, dar cantitatile sunt foarte mici. Romania continua sa fie deficitara la carnea de porc, iar 60% din preparatele din carne de porc care se vand pe piata interna sunt realizate cu materie prima din exterior.”

Altfel spus, atata timp cat piata interna continua sa aiba un deficit important de carne si produse din carne, interesul procesatorilor romani de a se orienta catre piete externe nu va fi unul foarte mare.

Carnea romaneasca nu e inca „gustata” de occidentali
In plus, efortul de a cuceri segmente din piata externa nu este deloc unul mic.

Una dintre principalele probleme careia va trebui sa-i faca fata un exportator roman de carne si preparate din carne (si in special de carne si preparate din carne de porc) catre tari din UE este acela al construirii (sau reconstruirii) unor retele de distributie. Inca din anul 2003, livrarile de carne si produse procesate din carne de porc provenind de la firme romanesti au fost interzise pe piata Uniunii Europene, intrucat Romania folosea, pentru eradicarea pestei porcine clasice, vaccinarea porcilor. Or, lipsa de pe o anumita piata pentru aproape opt ani nu are cum sa nu reprezinte un handicap pentru companiile romanesti din domeniul de procesare a carnii (in special al carnii de porc). In afara construirii unor noi retele de distributie, mai este nevoie si de formarea pietei si de convingerea clientilor din UE de a cumpara produse din Romania. E vorba, in special, de construirea unor marci care sa atraga consumatorul european spre produsele provenind din Romania.

Probabil ca, intr-o prima faza, firmele producatoare din Romania vor alege drept clienti-tinta pe romanii plecati la lucru in afara tarii. Ca urmare, este de asteptat sa fie mai usor de intrat pe piete cum ar fi Spania, Italia, Franta sau Germania, unde exista comunitati importante de romani aflati la lucru. Valoarea exporturilor de carne de porc si de preparate din carne de porc catre tarile UE si, in special, catre tari unde se afla un numar mare de romani la lucru este estimata de reprezentantii asociatiilor din domeniu la circa 100 de milioane de euro, ceea ce, in cazul in care aceste estimari s-ar concretiza, ar conduce la o dublare a valorii exporturilor romanesti de carne.

Totusi, producatorii romani de carne si preparate din carne de porc va trebui sa se mai confrunte si cu un alt risc si anume acela al modificarii gustului produselor finite ca urmare a utilizarii de materie prima din import. De acceptarea acestor modificari, in special de comunitatile romanesti din strainatate, depinde succesul extinderii pe pietele externe, considera unii procesatori autohtoni, in conditiile in care unii dintre acestia sunt de parere ca folosirea carnii de porc produse in Romania are ca rezultat obtinerea unor mezeluri mai gustoase si, deci, mai cautate pe piata.

Gheorghe Caruz, presedintele Patronatului Roman al Carnii de Porc, declara acum cateva luni ca: „Uniunea Europeana ne obliga sa venim la ei pe piata cu carnea lor, care e mai proasta din punctul de vedere al calitatii”. Tocmai de aceea, argumenta Gheorghe Caruz, „exista cercuri politice si de afaceri din UE care au interesul blocarii produselor din Romania, care vor fi cautate datorita gustului foarte bun si pentru ca sunt „mai sanatoase“. Ca urmare, optimismul premierului Boc s-a dovedit a fi din nou unul fara acoperire, piata contrazicandu-l din nou pe acesta.

„Politica din domeniul cresterii suinelor, dusa de autoritatile statului, este una complet gresita, ea subminand orice incercare a Romaniei de a patrunde pe piata UE”, arata Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii si actionarul majoritar al firmei Angst. Urmare a acestei situatii, producatorii romani sunt in continuare obligati sa prelucreze carne din import.

In prezent, in Romania sunt crescuti 5,1 milioane de porci in ferme si gospodarii ale populatiei, din care aproape 1,8 milioane in exploatatii profesionale si 3,3 milioane in gospodariile populatiei, iar consumul anual al pietei interne se ridica la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat in proportie de peste 60% numai din importuri.

Inainte de 1989, numarul de porci crescuti in Romania era de circa trei ori mai mare decat in prezent, ajungandu-se la circa 15 milioane de capete. Principala problema a sectorului de crestere a porcilor din Romania este aceea ca majoritatea fermelor detinute de populatie nu respecta cerintele UE in materie de siguranta alimentara, ceea ce duce la excluderea acestor ferme de la participarea la comertul comunitar (si, deci, si de la posibilitatea de a livra catre procesatorii romani care ar dori sa exporte in tarile Uniunii).

Sectorul zootehnic este sabotat de stat

Politica gresita dusa de autoritatile de resort nu este specifica, insa doar pentru sectorul de crestere a porcilor. Si in cazul celorlalte sectoare zootehnice implicate in productia de carne lucrurile nu stau tocmai bine. O mare problema a fermierului roman este data de faptul ca el trebuie sa se orienteze spre inlocuirea raselor existente (orientate spre productia de lapte in cazul bovinelor sau lapte-lana in cazul ovinelor) catre rase de carne, pentru a putea sa devina productiv.

Un astfel de pas ar putea sa se faca mult mai usor in cazul in care ar exista facilitati oferite de statul roman (credite cu dobanda subventionata, garantii ale statului acordate prin fonduri de garantare etc.).

O alta problema cu care se confrunta fermierul roman este sprijinul mult mai mic al statului roman in materia subventiilor, comparativ cu alte state din UE. Toate acestea conduc la preturi mai mici pentru carnea din import, dar nu neaparat si la o calitate mai buna a acesteia in special din punctul de vedere al calitatilor gustative, comparativ cu carnea produsa in fermele romanesti.

Până în 2050, producția de carne și lapte trebuie redusă cu 50%
Autor: Maria Demetriad  /   luni, 17 septembrie 2018

Sectorul european al creșterii animalelor a depășit limitele sigure pentru emisiile de gaze cu efect de seră, fluxurile de nutrienți și pierderea biodiversității fiind în pericol, se arată într-un studiu realizat de Greenpeace și Fundația Rise, citat de cotidianul britanic The Guardian, care avertizează: Până în anul 2050,...

Încotro se îndreaptă sectorul de carne al României?
Autor: Ilie Stoian  /   vineri, 14 septembrie 2018

Ca jurnalist, dacă vrei să scapi de problema unui titlu, începi cu ”Încotro...”. Ei, bine, de data asta, din păcate, titlul se justifică din plin, pentru că, măcar dacă ne gândim la sectorul de carne, haosul pare a fi instalat din cauza evoluției pestei porcine africane. Așadar, haideți să vedem cum stăm și, mai ales, haideți...