Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close

Sectoarele de carne și lapte, între aparența bunăstării și iminența crizei

Autor: Ilie Stoianluni, 30 septembrie, 2019

Din păcate, s-a ajuns în situația în care întreaga economie a României, întregul mediu de afaceri, așteaptă să retrăiască dramele din timpul crizei din 2008-2010. Totul pare în suspensie. Nimic nu se face și nimic nu se întâmplă, toată lumea e în așteptare. În așteptarea a ce!?, am întreba noi, dar suntem siguri că nimeni nu ar ști să ne răspundă. Asemeni economiei naționale, și sectoarele autohtone de carne și lapte traversează aceeași stare, căutând să iasă la lumină din haosul momentului prin propriile forțe. Dar, vor putea?

 

Speranțe deșarte

 

Sectorul românesc al cărnii este definit în momentul de față de dezastrul din domeniul creșterii suinelor și al producției de carne de porc. Față de ce se întâmplă, imaginea toamnei indică un haos total dar și asociații profesionale mai mult sau mai puțin vlăguite, în demersurile lor față de autorități.

 

În vară, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) semnaleaza că implicarea autorităților desemnate să stopeze evoluția Pestei Porcine Africane (PPA) în România era și, vedem bine, este insuficientă și ineficientă. Asociația s-a adresat și oficialilor din domeniul sănătății animale de la Comisia Europeană, solicitând analiza situației fermelor comerciale de creșterea porcilor și adoptarea de măsuri de relaxare a interdicțiilor de mișcare a porcilor și cărnii de porc, aplicate în mod excesiv în România și care afectează grav piața națională.

 

Răspunsul Comisiei Europene menționa foarte clar că misiunile de audit, desfășurate în perioada 2017-2019, au identificat riscuri mari de transmitere a PPA din România către alte state membre UE, cauzate de măsurile insuficiente și ineficiente luate de autorități pentru exploatațiile non-comerciale și gospodăriile populației, cu privire la:

 

-Identificarea, înregistrarea și evidența animalelor și a produselor din carne de porc;

– Controlul mișcărilor de animale și a produselor din carne de porc, a mijloacelor de transport și a persoanelor;

-Măsurile scăzute de biosecuritate;

-Lipsa unui plan de acțiune cu termene concrete privind prevenirea, eradicarea și controlul PPA în conformitate cu legislația europeană și cu recomandările misiunilor de audit, în special noi proiecte legislative naționale de clasificare a fermelor, biosecuritate și controlul circulației porcinelor.

 

Față de acest răspuns, APCPR constata amar că, poate, după încheierea mandatului autorităților române la președinția rotativă a UE, autoritățile responsabile vor dedica timp și problemei extrem de grave a evoluției virusului PPA în România. Dar nu s-a întâmplat așa.  După cum rezultă din statistici, producția de carne de porc din România a scăzut cu 7% în trim. I 2019, față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, înflorește importul, care a crescut cu 17%, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, și sunt afectați angajații din fermele comerciale și consumatorii.

 

”Închideți granițele!”

 

Între timp, la jumătatea lunii septembrie, Pesta Porcină Africană (PPA) evolua în 31 de județe, cu un număr de 1.185 de focare, dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A. În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. Iar, până la finalul lunii, fuseseră sacrificați aproape 500.000 de porci. Asta a determinat ACEBOP, condusă de doamna Mary Pană, să propună închiderea granițelor României pentru exportul de porci vii sau carne de porc, și așa infim, doamna Pană argumentând: ”Măcar ne mâncăm porcii, scăpăm de PPAC prin consum și repopulăm, concomitent cu sacrificarea mistreților”.

 

Din fericire, lucrurile sau mai bine în celelalte sectoare ale zootehniei: Deși nu are o mare pondere, din cauza consumului scăzut, producția de carne de vită este exportată cu succes. La fel se poate spune și despre ovine, iar în privința păsărilor, stăm cel mai bine, România producând cu 20 % mai mult decât necesarul de consum, deci, exporturile merg și pe această linie de afaceri.

 

Procesatori (oarecum) favorizați

 

La rândul ei, procesarea profită din plin de prețurile scăzute de pe piața internațională a cărnii de porc, în ciuda cererilor extrem de mari din China. Da, prețurile au crescu foarte mult față de acum doi ani, însă marja de profit a procesatorilor este mai mult decât mulțumitoare, pe o plajă a gamei sortimentale care poate satisface orice dorință și orice buzunar.

 

Dar, chiar și așa, pentru procesatori este dificil: Prețul cărnii de porc din România a avut a patra rată de creștere din Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, în condițiile în care carnea de porc s-a scumpit cu 50 %, procesatorii găsesc materie primă cu greu, din cauza cererilor imense de pe piața chineză. Și prețul carcaselor crește în fiecare săptămână, în condițiile în care traderii asiatici achită pe bursele din Spania în avans și licitează tot în avans cu prețuri crescute chiar și cu 20 %!

 

Lucrurile par a se schimba încă o dată, pentru că, iată, China a eliminat taxele de import la carnea de porc din Statele Unite, fapt care va influența afacerile globale, determinând un debușeu pentru piața Uniunii Europene. Dar, se va produce? Și dacă da, la ce costuri?  Doar viitorul ne va răspunde.

 

Scad efectivele de bovine

 

Nici în zona producției primare de lapte nu stăm prea bine. După o perioadă fericită de vreo trei ani, timp în care toată lumea părea să creadă că nu ne vom mai întâlni cu situații precum cele din 2013, iată că afacerile încep din nou să sufere, chiar dacă acum cauzele sunt altele.

 

Este foarte adevărat, la finalul acestei veri, Comisia Europeană plasa România pe locul II, în privința laptelui-materie primă livrat către procesare, datele fiind valabile pentru finalul lunii iunie 2019. Locul fruntaș era socotit de Eurostat pe baza raportărilor din țară dar el nu era nici valoric și nici cantitativ, ci procentual, de +4,2 %. Oricum, vestea a bucurat, înaintea noastră nefiind decât Irlanda, cu un plus de 10 %. Nici la prețul laptelui la poarta fermei nu am părut sta prea rău, dacă e să ne luăm după aceeași informare Eurostat: Dacă media europeană era de 33,5 eurocenți, media din România era de 28,3 eurocenți.

 

Doar că lucrurile par să nu fi stat chiar așa. Surse din piață ne-au declarat că dacă e vorba de creștere, ea nu este reală, ci doar aparentă, pentru că s-a declarat mai mult. Însă, de fapt, cantitatea de lapte-materie primă livrată către procesatori a scăzut, lucru confirmat și de raportările lunare ale Institutului Național de Statistică.

 

Iar cauzele scăderii de livrări sunt din cele mai grave: scăderea calității laptelui! Într-una dintre edițiile emisiunii tv Meat.Milk, domnul Dorin Cojocaru-Președintele APRIL, sintetiza: ”Atunci când situația economică generală este dificilă și atunci când nu mai ai de unde tăia la costuri, pentru a-ți menține afacerea pe picioare, tai din calitatea producției”.

 

Și lucrurile, din păcate, chiar așa par să stea, dovadă și faptul că, dacă importurile de lapte-materie primă erau foarte mici, fermierii români producători de lapte livrând toată producția spre procesare, acum importurile au început să crească din nou, iar cauza este aceeași, după cum afirmă unii jucători: calitatea slabă a laptelui-materie primă. Și creșterea importului nu e de ici, de colo, ci de +9,6 %!

 

Însă, situația este mai gravă de atât: Conform ultimului raport consolidat emis de INS, datele fiind valabile pentru finalul semestrului 1 ale anului 2019, față de aceeași perioadă a anului trecut, efectivele de animale au scăzut cu 2 % și, ce este mai grav, au scăzut și efectivele matcă, de reproducție, cu 1,6 %. Pe regiuni, analizând distribuţia efectivelor de bovine la 1 iunie 2019, comparativ cu 1 iunie 2018, se observă că ponderea acestora a crescut în regiunile: Centru (+0,4 puncte procentuale) şi Sud-Est (+0,3 pp.). Efectivele au scăzut în regiunile Sud-Muntenia (-0,3 pp.), Nord-Est (-0,3 pp.) şi Sud-Vest Oltenia (-0,1 pp.), iar în regiunile Nord-Vest, Vest şi Bucureşti și Ilfov numărul bovinelor a rămas constant.

 

Consumul crește. Să ne mirăm?

 

Conform aceluiași Institut Național de Statistică, la finalul lui iulie 2019, față de iunie 2019, producția a crescut la următoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2548 tone (+14,7%), lapte de consum cu 2423 tone (+10,2%), smântână de consum cu 100 tone (+1,8%). Scăderi ale producției s-au înregistrat la brânzeturi cu 379 tone (-4,1%) și la unt cu 24 tone (-3,2%).

 

Iar, dacă e să comparăm finalul lui iulie 2019, cu aceeași dată a anului 2018, producţia a scăzut la unt cu 191 tone (-20,6%), smântână de consum cu 98 tone (-1,7%) și brânzeturi cu 84 tone (-0,9%). Creșteri ale producției s-au înregistrat la lapte de consum cu 3147 tone (+13,6%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1771 tone (+9,8%).

 

Observând fluctuațiile, am putea spune că evoluția este normală, însă nu este așa. Per total, consumul de lactate a crescut, iar diferența nu poate veni decât din cerința tot mai diversă a consumatorului român, cerință care i-a forțat pe procesatori să inoveze, dar și din importurile de lactate finite.

 

Așa vedem cum, în ultima perioadă, Danone a ieșit pe piață cu lactate bio. Conform Nielsen, cremele de brânză, deserturile lactate și sortimentele cotage cresc în preferințele consumatorilor. Și lactatele din lapte de capră cresc în volum și valoare. Brânzeturile maturate produse în România (Praid, Horezu, Năsal etc), și-au consolidat poziția dar nu sunt de ajuns, pentru că românii cumpără din ce în ce mai multă gouda de import, brânzeturi albastre, cum ar fi Camembert, Brie sau Roquefort.

 

Nici celelalte sortimente, cum ar fi  Cheddar, Edam, Parmesan, Emmental ori Leerdammer nu se plâng de cerere, fie că sunt produse aici, fie că, de cele mai multe ori, sunt importate, de vreme ce valoarea lor, pentru finalul anului 2019, se așteaptă să ajungă la cca 210 milioane de euro, după cum informează același Nilsen. Și, ca un ”Finis coronat opus”, așa cum e și firesc, telemeaua scade în preferințele românilor.

 

X X X

 

După cum am văzut mai sus, fie că se apelează la ingeniozitate, inovând, fie la importuri, procesatorii din sectoarele de carne și lapte, alături de marele retail, sunt capabili să satisfacă toate cerințele consumatorilor care emit mereu și mereu noi pretenții. Jalea vine însă din zona fermelor. Ce mai putem spune despre producția autohtonă de carne de porc, față de ce s-a spus și față de ce știe toată lumea? Și ce mai putem spune despre producția de lapte-materie primă, atâta vreme cât procesatorii se orientează din nou spre importuri? Un singur lucru: o politică economică realistă și coerentă, care să salveze nu doar producția de carne și lapte a României, ci România însăși!

Grigore Horoi-Agricola: Guvernul e generos în promisiuni. Să vedem dacă și poate!
Autor: Ilie Stoian  /   vineri, 21 aprilie 2017

Ne continuăm sondajul în rândul managerilor de calibru, referitor la mediul de afaceri din România, gândind aici, în primul rând, sectoarele de carne și lapte ale României. Iată ce ne-a declarat în acest sens domnul Grigore Horoi-Președinte al companiei Agricola Internațional Bacău:   ”Mediul de afaceri a evoluat mult...

Cornel Dănilă- Covalact: Mediul de afaceri a suportat câteva șocuri majore
Autor: meatmilk  /   miercuri, 19 aprilie 2017

Referindu-se la modul în care se prezintă mediul de afaceri din sectorul românesc al laptelui, domnul Cornel Dănilă, Director General al companiei Covalact, unul dintre liderii procesării laptelui din România, care va participa la cea de-a VI-a ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk, a declarat în exclusivitate pentru...