Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close
Bauma

Studii: Consumul de brânzeturi grase contribuie la îmbunătățirea sănătății

Autor: Cristina Gavrilutmiercuri, 7 iunie, 2017

În ultima perioadă, atât în România, cât și pe plan internațional, au fost puse în circulație informații potrivit cărora consumul de lapte sau de lactate ar fi dăunător sănătății oamenilor. Din păcate, informațiile sunt din ce în ce mai vehiculate, mulți dintre consumatori, needucați fiind, luând de bun tot ce li se spune. Ca reacție, oamenii de știință au efectuat studii care atestă clar, contrariul, relevând beneficiile reale ale consumului de lactate și, în special, de brânzeturi. Iată, în articolul de față, câteva referiri la cele mai noi descoperiri pe această temă. Vi le prezentăm, fiind convinși că se pot constitui ca argumente împotriva celor care afirmă altceva.

 

Protecție împotriva bolilor cardiovasculare și metabolice

 

La finalul anului trecut, un grup de cercetători de la Universitatea din Copenhaga a constatat că un consum zilnic de brânză ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății prin creșterea nivelului de colesterol de lipoproteine ​​de înaltă densitate (HDL), oferind protecție împotriva bolilor cardiovasculare și metabolice. Cercetătorii au efectuat un test de brânză de 12 săptămâni, cu 139 de adulți, pentru a descoperi modul în care brânza grasă poate afecta organismul uman. Ei au divizat subiectele în trei grupe. Primului grup i sa spus să mănânce în fiecare zi 80 g de brânză bogată în grăsimi, al doilea grup a mâncat 80 g de brânză redusă, în timp ce al treilea grup nu a mâncat brânză, dar a consumat 90 g de pâine și bomboane.

 

Ulterior studiului, cercetatorii au raportat în Jurnalul American de Nutriție Clinică faptul că, în timp ce niciunul din grupuri nu a manifestat o schimbare în nivelurile lor de colesterol de densitate redusă a lipoproteinelor (LDL), considerate a fi contraproductive pentru sănătatea inimii, cei care au mâncat brânză cu un conținut ridicat de grăsimi au prezentat o creștere a nivelurilor de colesterol HDL ”bun”.

 

Aceasta nu este prima dată când un studiu a legat brânza grasă cu o bună stare de sănătate. Un studiu recent efectuat în Japonia a constatat că un consum zilnic de brânză împiedică acumularea de grăsimi în ficat și are potențialul de a îmbunătăți parametri serici ai lipidelor, diminuând riscul cardiovascular. Între timp, un alt studiu, efectuat la începutul lui 2017, a constatat că brânza ar putea fi cheia unui metabolism mai rapid și a reducerii riscului de obezitate. Astfel, Hanne Bertram, cercetător științific în domeniul alimentar de la Universitatea Aarhus din Danemarca, a comparat mostrele de urină și fecale de la 15 bărbați ale căror diete conțineau brânză sau lapte sau au consumat unt, dar nu și alte produse lactate. Bertram a constatat că aceia care au mâncat brânză au avut niveluri mai ridicate de acid butiric, un compus care a fost legat de obezitatea redusă și un metabolism mai ridicat. Drept consecință, nivelurile ridicate de butirat au fost legate de reducerea colesterolului.

 

Ulterior, cercetările au sugerat că brânza Roquefort contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare, conducând la o bună stare de sănătate și o longevitate crescută.

În cursul cercetărilor, voluntarii au fost rugați să mănânce mai multă brânză, iaurt și lapte. Cei care au crescut consumul de lactate au pierdut cea mai mare greutate, au avut tensiune arteriala mai mică și și-au îmbunătățit semnificativ șansele de a evita boli de inimă sau diabet.

 

Spermidina din brânză previne cancerul la ficat

 

La rândul ei, spermidina, un compus găsit în brânza maturată, pare să prevină (cel puțin la modelele animale), fibroza hepatică și carcinomul hepatocelular, care este cel mai frecvent tip de cancer la ficat. Există de asemenea unele dovezi că se poate prelungi durata de viață, potrivit unui studiu publicat recent în revista Cancer Research. Astfel, cercetatorii au administrat animalelor un supliment oral de spermidină, o lungă perioadă de timp,  descoperind că au trait mai mult, fiind mai puțin susceptibile decât indivizii netratați de a dezvolta fibroză hepatică și tumori hepatice canceroase, chiar și atunci când erau predispuse la astfel de afecțiuni.

 

”Ulterior experimentului, am constatat o creștere dramatică a duratei de viață a modelelor animale, cu până la 25%”, a declarat Leyuan Liu, PhD, profesor asistent la Texas A & M Institute of Biosciences and Technology Center. ”În termeni umani, ar însemna că, în loc să trăiască până la vârsta de 81 de ani, un om ar putea să trăiască peste 100 de ani”.

 

Ingestia pe termen lung a spermidinei ar putea fi posibilă la oameni dacă va putea fi transformată în supliment și va fi dovedită a fi sigură. Liu este optimist: ”Spermidina este un produs natural găsit în alimente, așa că sperăm că va avea efecte secundare minime”, a spus el. Următorii pași ar fi studiile clinice umane, pentru a determina siguranța și eficacitatea.

 

Pseudo-nutriționiștii generalizează interpretările

 

Ultimul lucru de care au nevoie iubitorii de brânză este un expert în domeniul sănătății. În ochii lor, un bloc rigid de brânză mirositoare nu are nevoie de apărare. Totuși, din cauza unor pseudo-dieteticieni, brânza pare să aibă parte de negație, în ochii unor consumatori. ”Pentru a evalua dacă un produs alimentar este bun sau rău pentru sănătate, pur și simplu am căutat o etichetă și am citit câteva dintre informațiile de bază”, a declarat pentru Dairy Reporter Arne Astrup, șeful Departamentului de Nutriție al Universității din Copenhaga. Cercetările efectuate au arătat că milioanele de molecule care alcătuiesc brânza lucrează în moduri care fac alimentul benefic pentru sănătate. Unele dintre aceste atribute sunt evidente, altele mai puțin. Iată concluziile cercetărilor:

 

1-Bânzeturile sunt bogate în proteine, calciu și B12, greu de obținut. Brânza conține aproape aceeași cantitate de proteine ​​ca grăsimea pe care organismul o folosește pentru a construi structuri celulare. De asemenea, conține o cantitate foarte mare de calciu osos (200 mg pe uncie în brânza de cheddar sau aproximativ 20% din cantitatea zilnică recomandată unei persoane), fiind una dintre puținele alimente care conțin în mod natural vitamina D. În plus, conține vitamina B12, care ajută celulele roșii să formeze corect funcția neurologică.

 

2-Studiul finanțat prin parteneriat public-universitar a constatat că un consum de 150 gr. de brânză, zilnic, reduce riscul de accident vascular cerebral cu 3%.

 

3-Consumul de brânză grasă nu crește riscul de hipertensiune arterială. Mai mult, conținutul său înalt de sodiu poate să nu fie atât de rău. Sarea ca atare din brânză nu a fost legată de hipertensiunea arterială. Oamenii de știință încearcă să-și dea seama exact cum se poate întâmpla. ”Există o mulțime de acțiuni magice în matricea brânzei, iar celelalte componente și ingrediente sunt mult mai importante decât grăsimea saturată și sodiul”, a adpugat Astrup. Calciul pare să joace un rol de protecție, legând unii dintre acizii grași din brânză, astfel încât să nu poată fi digerați, spune el.

 

4-Bacteriile din brânză ar putea fi, de asemenea, benefice. Unele dovezi sugerează că mâncarea brânzei schimbă în mod favorabil microbiota, concentrația de microorganisme din intestin, ceea ce, la rândul său, poate îmbunătăți metabolismul.

 

5-Un alt cercetător, Gökhan Hotamisligil, profesor de Genetică și Metabolism la Harvard, consideră că motivul pentru care brânza nu poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății este că grupele de nutriție sunt prea largi, iar interpretările, din păcate, sunt generalizate. ”Opinia generală despre grăsime este foarte brută. Spunem acizi grași, dar există mii de acizi grași și nu pot determina, toți, aceiași biologie”.

 

În 2015, Hotamisligil și echipa sa au căutat cele mai izolate lipide pe care le-ar fi putut găsi, când au asociat palmitoleatul. Ulterior, s-a dovedit că acesta este într-adevăr un acid gras minunat”, a declarat el, fiind generat de organism în cantități mici, dar se găsește cel mai abundent în produsele lactate cu conținut ridicat de grăsimi, în special în brânză. ”Palmitoleatul neutralizează daunele provocate de acizii grași saturați, cum ar fi insulina, prin absorbția excesului de zahar din sânge, fiind în același timp și antiinflamator. Împreună, aceste proprietăți pot ajuta la protejarea împotriva lipidelor excesive și a diabetului de tip 2”, a adăugat cercetătorul.

 

Din perspectivă evoluționistă, depindem de lapte

 

Acest lucru poate explica de ce produsele lactate cu un conținut ridicat de grăsimi, cum ar fi brânza, nu s-au dovedit a fi bogemieni nutriționali. ”Din perspectivă evoluționistă, supraviețuirea mamiferelor depindea de consumul de lapte”, spune Hotamisligil.

 

Palitoleatul lipidic ar putea exista pentru a contracara grăsimea laptelui, astfel încât să nu provoace efecte dăunătoare. Iar, un studiu efectuat în septembrie 2016 a constatat că, atunci când palmitoleatul a fost alimentat la șoareci cu un colesterol extrem de ridicat și o bună șansă de a dezvolta boli cardiovasculare, acesta a redus inflamația și a contribuit la prevenirea bolilor de inimă.

 

Desigur, este nevoie de mai multe cercetări, pentru a dezvălui misterele brânzei. Dar vestea bună este că un consum moderat pare a fi mai mult decât benefic pentru majoritatea oamenilor. ”Acum mănânc brânză fără să mă simt vinovat”, spune Hotamisligil, ”și așa puteți face și voi”!

Tetra Pak: Metode alternative de tratare a laptelui
Autor: Cristina Gavrilut  /   miercuri, 19 aprilie 2017

Începând cu sfârșitul secolului al 19-lea, tratamentul termic al laptelui a devenit banal iar termenul de ”pasteurizare” îl comemorează pe Louis Pasteur, acela care a efectuat studiile fundamentale ale efectului letal al căldurii asupra microorganismelor și utilizarea tratamentului termic ca tehnică de conservare.  La rândul ei,...

O nouă aplicație pentru diagnoza echipamentelor
Autor: meatmilk  /   joi, 2 martie 2017

Atunci când apare o problemă în producție, din cauza echipamentelor, nu există timp pentru un proces îndelungat de descoperire și găsire a colegilor.   În multe operațiuni industriale din zilele noastre, muncitorii trebuie să gestioneze evenimentele care opresc activitatea conectându-se la server, sărind de la un...