Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Aboneaza-te la newsletter
close

Teste alternative pentru determinarea listeriei

Autor: Meat MIlkluni, 7 octombrie, 2013

Izolarea speciei Listeria monocytogenes din sol, apă, plante, din tubul digestiv al diferitelor specii de animale şi al oamenilor clinic sănătoşi, dar mai ales din diferite tipuri de produse alimentare demonstrează că omul se poate infecta prin surse mult mai diverse decât cele reprezentate de animale, sugerându-se chiar posibilitatea infecţiilor endogene la purtătorii animali şi umani, sub acţiunea diferiţilor factori care micşorează rezistenţa organismelor.

Argument  

În prezent, sunt cunoscute şi cazuri de infecţie interumană cu Listeria. Observarea unor forme epidemice ale bolii a pus în evidenţă rolul alimentelor în transmiterea bolii la om. Dezvoltarea interesului pentru cercetarea acestei bacterii şi lupta împotriva ei au modificat profund nevoile de tehnici analitice. Este de fapt o înlocuire a domeniului de patologie cu cel de igienă alimentară.

Specialiştii se ocupă mai puţin de materialele patologice şi mai mult de produse alimentare, care (într-un număr considerabil de cazuri cercetate) sunt puţin bogate în Listeria. La momentul analizei, adesea polimicrobiene, sunt susceptibile însă a evolua, mai ales dacă produsele sunt refrigerate. În ceea ce priveşte receptivitatea, practic toate animalele sălbatice sau domestice sunt sensibile la infecţia cu Listeria.

Definită “microorganism al cărui principal mijloc de transmitere la oameni este prin intermediul alimentelor contaminate în timpul producţiei şi procesării” (World Health Organization Working Group), Listeria monocytogenes este considerat a fi agentul infecţios care induce cea mai mare mortalitate, în cazul contaminării.

De asemenea, creşterea segmentului de populaţie susceptibil de infecţie datorită unor boli care afectează statusul imunitar, malnutriţiei sau chiar datorită îmbolnăvirii, fac din listerioza umană o boală demnă de luat în serios. În acest context, trebuie avut în vedere faptul că infecţiile produse de Listeria nu pot fi controlate încă eficient, din cauza necunoaşterii incidenţei reale la bolnavii cu toxiinfecţii alimentare, întrucât prevalenţa în produsele alimentare de origine animală, dar şi vegetale, nu este evaluată complet şi permanent.

Chiar dacă contaminarea omului cu Listeria are rareori o origine directă animal-om, prezenţa acestei bacterii la rumegătoare domestice (îndeosebi ovine şi suine) poate avea ca şi consecinţe contaminarea produselor alimentare destinate omului. Conform tuturor cercetărilor realizate în domeniu, pentru listerioza umană, cea mai importantă sursă de infecţie o constituie alimentele contaminate.

Listeria, “cărţi de vizită” nominalizate

În unele ţări dezvoltate (SUA, Germania, Elveţia) s-au elaborat programe personalizate pentru monitorizarea speciei Listeria monocytogenes în alimente. Pe măsură ce boala este mai bine cunoscută şi diagnosticată ca o boală de origine alimentară şi cu o rată mare de mortalitate, iar declararea ei va fi obligatorie în toate ţările, se vor aduna date cât mai exacte asupra incidenţei listeriozei. Atât la animale, dar mai ales la om.

Listeria în carnea de porc

În ultimii ani, anchetele epidemiologice au permis constatarea unei creşteri în ceea ce priveşte contaminarea cu Listeria a speciilor de animale domestice, îndeosebi la cele de interes zootehnic. Aceste animale, purtătoare de germeni, pot contamina mediul ambiant şi chiar carcasele de carne, în timpul sacrificării lor sau pe perioada prelucrării acestora.

De altfel, această bacterie poate fi utilizată ca indicator bacteriologic al condiţiilor de igienă în abatoare, în cadrul programului HACCP. În ceea ce priveşte preparatele din carne, acestea au fost rar implicate în episoade de toxiinfecţii alimentare produse de Listeria monocytogenes. Carnea crudă şi preparatele pot fi contaminate cu listerii, iar păstrarea la frigider favorizează multiplicarea, deoarece este recunoscut ca fiind un germene psihrotrof, temperaturile de 2-5 grade Celsius îmbogăţind alimentele în listerii.

Testele pozitive la carnea de porc sunt, în general, evidenţiate pe mediile selective Palcam şi Oxford, unde coloniile de Listeria apar sub forma unor colonii de culoare închisă, înconjurate de un halou colorat în maro spre negru, datorită faptului că bacteria produce hidroliza esculinei prezentă în mediu. Pe mediu cromogen, Compass Mono, coloniile suspecte prezintă culoare albastră cu/fără halou în jur. Pe mediul Rapid L. Mono se apreciază activitatea fosfatidilinositol fosfolipazei C (PI-PLC) specifică pentru detecţia L. monocytogenes.

În plus, s-a considerat necesară completarea metodei prin utilizarea mediului Compas L. mono, mediu cromogen foarte practic. Confirmarea s-a efectuat prin subcultivarea coloniilor şi confirmarea tulpinilor obţinute prin teste morfologice, biochimice, etc.

Cercetări privind listerioza ovină

Incidenţa crescută a infecţiilor cu Listeria la animale de fermă, pierderile economice pe care le determină, polimorfismul manifestărilor clinicoepidemiologice cu procent ridicat de infecţii inaparente sau atipice, starea de purtător de lungă durată, precum şi pericolul pe care îl prezintă animalele cu potenţial infecţios pentru om, au făcut din listerioză o problemă patogenă.

În cadrul examinărilor selective, primul focar de listerioză ovină a fost confirmat în ianuarie 2004, într-o turmă de 692 ovine. În decurs de 15 zile, în perioada 29 ianuarie-13 februarie 2004 s-au îmbolnăvit 18 oi, ceea ce reprezintă 2,6%. Din cele 18 ovine îmbolnăvite, 6 (33,33%) au murit, 9 (50%) au fost sacrificate de necesitate, iar 3 s-au vindecat.

Sensibilitatea speciei Listeria monocytogenes la antibiotice este studiată de mulţi ani, în vederea obţinerii unui protocol de tratament cât mai eficient împotriva listeriozei, atât la animale, dar mai ales la om. În acelaşi context, scopul cercetărilor efectuate a fost urmărirea comportamentului tulpinilor de L. monocytogenes izolate, faţă de o serie de antibiotice clasice şi moderne şi de a observa dacă există modificări de sensibilitate, în funcţie de originea tulpinei.

De altfel, cei mai mulţi specialişti consideră că tulpinile de listeria nu au suferit în timp modificări majore, în ceea ce priveşte sensibilitatea la antibiotice. Este important de reamintit că cefalosporinele de a III-a generaţie, utilizate frecvent în cazurile de meningită la om, precum şi fluorquinolonele recente, care au avantajul unei bune penetrări celulare, sunt cel mai adesea ineficiente în tratamentul episoadelor de listerioză.

S-a dat startul tranziției la noua versiune a Standardului ISO 22000
Autor: Mircea Demeter  /   miercuri, 4 iulie 2018

Organizația Internațională pentru Standardizare a republicat standardul revizuit ISO 22000:2018, privind sistemul de management al siguranței alimentelor, marcând începutul unei perioade de tranziție de trei ani, pentru companiile certificate, acestea având nevoie de o abordare preventivă a siguranței alimentelor, ajutând la...

Recomandări ANSVSA pentru evitarea apariţiei toxiinfecţiilor alimentare
Autor: meatmilk  /   miercuri, 30 mai 2018

(Comunicat) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor recomandă  populaţiei ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde atenţie modului în care păstrează sau prepară alimentele şi a locurilor de unde acestea sunt cumpărate.   Astfel, consumatorilor li se...